Statele Unite "resping cu fermitate" planul Franţei de a recunoaşte Palestina, Arabia Saudită salută "decizia istorică"

Franţa intenţionează să recunoască statul palestinian în septembrie, în cadrul Adunării Generale a ONU, a declarat joi preşedintele Emmanuel Macron, în speranţa aducerii păcii în regiune, dar planul a stârnit reacţii furioase din partea Israelului şi a Statelor Unite, scrie France24.

Macron, care a dezvăluit decizia pe reţelele de socializare, a publicat o scrisoare adresată preşedintelui Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, în care confirmă intenţia Franţei de a continua procesul de recunoaştere a Palestinei şi de a convinge şi alţi parteneri să îi urmeze exemplul.

„Fidel angajamentului său istoric pentru o pace justă şi durabilă în Orientul Mijlociu, am decis că Franţa va recunoaşte statul Palestina”, a declarat Macron, adăugând că „Voi face acest anunţ solemn la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite din septembrie viitor.”

Găzduind cele mai mari comunităţi evreieşti şi musulmane din Europa, Franţa va deveni prima ţară occidentală importantă care recunoaşte statul palestinian, alimentând astfel o mişcare dominată până acum de naţiuni mai mici, în general mai critice faţă de Israel.

Vestea a stârnit furie în Israel şi la Washington.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a condamnat decizia unuia dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Israelului şi membru al G7, afirmând că o astfel de mişcare „recompensează terorismul şi riscă să creeze un alt proxy iranian”.

Într-o postare pe X, el a adăugat: „Un stat palestinian în aceste condiţii ar fi o rampă de lansare pentru anihilarea Israelului, nu pentru a trăi în pace alături de acesta.

Să fim clari: palestinienii nu vor un stat alături de Israel; ei vor un stat în locul Israelului”.

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a descris această mişcare ca „o ruşine şi o capitulare în faţa terorismului”, adăugând că Israelul nu va permite înfiinţarea unei „entităţi palestiniene care ar dăuna securităţii noastre şi ar pune în pericol existenţa noastră”.

În răspuns, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că Statele Unite „resping cu fermitate planul (lui Macron) de a recunoaşte un stat palestinian în cadrul Adunării Generale a ONU”.

Într-o postare pe X, el a menţionat: „Această decizie imprudentă nu serveşte decât propagandei Hamas şi împiedică procesul de pace. Este o palmă peste faţă pentru victimele din 7 octombrie”.

Franţa a declarat că planul său de a recunoaşte oficial un stat palestinian contravine poziţiei grupării militante palestiniene Hamas.

„Hamas a exclus întotdeauna o soluţie cu două state. Prin recunoaşterea Palestinei, Franţa se opune acestei organizaţii teroriste”, a scris vineri ministrul de Externe, Jean-Noel Barrot, pe X.

Spania şi Arabia Saudită salută decizia

Anterior, Canada a presat şi ea Israelul să caute pacea, premierul Mark Carney condamnând „incapacitatea acestuia de a preveni deteriorarea rapidă a dezastrului umanitar din Gaza” şi reiterând sprijinul pentru o soluţie cu două state.

Carney a acuzat, de asemenea, Israelul de încălcarea dreptului internaţional prin blocarea ajutorului finanţat de Canada pentru civilii din enclava palestiniană devastată de război.

„Canada face apel la toate părţile să negocieze cu bună-credinţă o încetare imediată a focului”, a adăugat el.

„Reiterăm apelurile noastre către Hamas să elibereze imediat toţi ostaticii şi către guvernul israelian să respecte integritatea teritorială a Cisiordaniei şi a Gazei.”

Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez, a cărui ţară recunoaşte deja statalitatea palestiniană, a salutat anunţul lui Macron.

Ministerul saudit de Externe a salutat „decizia istorică” a lui Macron.

„Regatul reiterează apelul său către toate ţările care nu au recunoscut încă statul Palestina să ia măsuri pozitive similare şi să adopte poziţii serioase care să sprijine pacea şi drepturile legitime ale poporului palestinian”.

Într-o notă diplomatică din iunie, Statele Unite au declarat că se opun măsurilor de recunoaştere unilaterală a unui stat palestinian, afirmând chiar că acestea ar putea contraveni intereselor politicii externe americane şi ar putea avea consecinţe.

În iunie, ambasadorul Washingtonului în Israel, Mike Huckabee, a declarat că nu crede că un stat palestinian independent rămâne un obiectiv al politicii externe a SUA.

Preşedintele Donald Trump şi-a exprimat el însuşi îndoielile cu privire la o soluţie cu două state, propunând în februarie preluarea Gazei de către SUA, propunere condamnată de grupurile pentru drepturile omului, statele arabe, palestinienii şi ONU ca fiind o propunere de „curăţare etnică”.

Macron se înclina de luni de zile spre recunoaşterea unui stat palestinian, în cadrul eforturilor de a menţine vie ideea unei soluţii cu două state, în ciuda presiunilor în sens contrar.

Oficialii francezi au evaluat iniţial această măsură înaintea unei conferinţe a Organizaţiei Naţiunilor Unite, pe care Franţa şi Arabia Saudită intenţionau să o organizeze în iunie pentru a stabili parametrii unei foi de parcurs către un stat palestinian, garantând în acelaşi timp securitatea Israelului.

Conferinţa a fost amânată sub presiunea SUA şi după începerea războiului aerian de 12 zile dintre Israel şi Iran, în timpul căruia închiderea spaţiului aerian regional a îngreunat participarea reprezentanţilor unor state arabe.

Conferinţa a fost reprogramată şi retrogradată la un eveniment ministerial pe 28 şi 29 iulie, urmând ca un al doilea eveniment să aibă loc cu şefii de stat şi de guvern în marja Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite din septembrie.