Stânga pro-rusă din Republica Moldova se reconfigurează după victoria Maiei Sandu la prezidenţiale

Referendumul constituţional pro-UE, care a trecut în pofida interferenţelor penale ale Kremlinului prin intermediul grupării criminale Şor, şi victoria Maiei Sandu în turul doi al alegerilor prezidenţiale determină partidele pro-ruse şi agenţii ruşi de influenţă din Moldova să strângă rândurile în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025, scrie Deutsche Welle.

Rusia pregăteşte pe stânga un singur bloc pentru alegerile parlamentare din 2025

Socialiştii pro-ruşi şi Alexandr Stoianoglo, candidatul lor eşuat la prezidenţiale, au sugerat în zilele de după alegeri că ar urma o consolidare a forţelor politice împotriva guvernării pro-europene de la Chişinău în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025. Cel mai probabil, spun analiştii politici, stânga pro-Kremlin va forma un bloc politic unit.

Abia miercuri, la trei zile după eşecul în alegerile prezidenţiale, candidatul propus şi susţinut de socialişti, Alexandr Stoianoglo, şi-a recunoscut public înfrângerea, dar a spus că este „doar o bătălie pierdută” şi că „lupta noastră abia începe”. Totodată acesta a pledat pentru „o consolidare mai largă a cetăţenilor în numele unei Moldove moderne”, notează sursa citată.

Ulterior, pe 7 noiembrie, liderul socialiştilor Igor Dodon, cercetat penal pentru corupţie şi trădare de patrie, a organizat un briefing în cadrul căruia l-a declarat pe Stoianoglo „învingător moral şi politic” în interiorul ţării. De asemenea, Dodon a reproşat diasporei – cetăţeni ai Republicii Moldova - că, prin votul ei, a înclinat balanţa la prezidenţiale în favoarea Maiei Sandu.

Totodată, Dodon a mai adăugat că PSRM „va apăra votul şi dorinţa de dreptate a cetăţenilor prin toate căile legale posibile, inclusiv prin proteste paşnice în stradă”.

„Alexandr Stoianoglo a fost ales preşedinte de ţară de cetăţenii care locuiesc aici, în Republica Moldova. El este preşedintele Republicii Moldova, spre deosebire de Maia Sandu care a rămas un preşedinte doar al diasporei. (...) Prăbuşirea guvernării PAS se va produce la mijlocul anului viitor, când se va crea o altă majoritate parlamentară – o majoritate a opoziţiei în care va fi prezent şi PSRM”, a declarat Dodon.

Obiectivele formale în jurul cărora Dodon cheamă la unitate

În acelaşi briefing de presă, fostul preşedinte al Republicii Moldova a reprodus o listă de condiţii în jurul cărora ar urma să se consolideze partidele anti-PAS în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025.

Între acestea se numără scoaterea Comisiei Electorale Centrale din ceea ce el numeşte „subordonarea guvernării”, scoaterea de sub influenţă politică a Autorităţii Naţionale de Integritate, despre care spune că ar fi „o bâtă politică cu care guvernarea PAS şantajează aleşii locali”.

Dodon mai cere depolitizarea Curţii Constituţionale şi demisia conducerii Consiliului Audiovizualului şi a Companiei publice „Teleradio-Moldova” pe care le acuză de partizanat. Liderul socialiştilor a mai spus că recentele alegeri din Moldova nu au fost nici libere, nici corecte, adăugând că vor fi organizate proteste, dar nu a precizat când ar urma să aibă loc acestea.

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a validat deja rezultatele referendumului constituţional din 20 octombrie. Constituţia a fost amendată pe 4 noiembrie în baza votului cetăţenilor, iar obiectivul strategic de integrare a Moldovei în UE a fost înscris deja în Legea Supremă, scrie dw.com.

Astfel, în Constituţia Republicii Moldova a fost introdus un nou titlu numit „Integrarea în Uniunea Europeană”. Acest capitol oferă Parlamentului moldovean, indiferent de componenţa lui, un mecanism pentru ratificarea acordurilor constitutive ale Uniunii Europene, doar printr-o majoritate de 51 de deputaţi (din totalul de 101).

Rezultatele turului doi al alegerilor prezidenţiale din 3 noiembrie nu au fost însă validate deocamdată de Curtea Constituţională. Subiectul va fi examinat în zilele următoare. Este de aşteptat ca pro-ruşii să recurgă la proteste chiar în ziua pronunţării hotărârii de către Înalta Curte, notează sursa citată.

Maia Sandu la Budapesta: „Vrem ca moldovenii să decidă pentru Moldova, nu banii Rusiei”

Între timp, Maia Sandu şi-a făcut joi, 7 noiembrie, prima sa apariţie publică în străinătate după victoria obţinută în turul doi al alegerilor prezidenţiale din 3 noiembrie. Ea se află în aceste zile la Budapesta, la summitul Comunităţii Politice Europene.

Într-o scurtă declaraţie făcută în faţa presei, Maia Sandu a menţionat că „cetăţenii Republicii Moldova au ales un viitor în UE” şi s-a declarat „mândră” de toţi cei care şi-au dat votul în favoarea democraţiei.

„Oamenii au dat dovadă de o rezilienţă incredibilă în faţa unor provocări imense. Sunt astăzi aici ca să vorbesc cu liderii UE despre situaţia din Moldova şi despre faptul că avem nevoie de mai mult sprijin pentru a ne consolida instituţiile ca să poată proteja mai bine democraţia. Vrem ca moldovenii să decidă pentru Moldova, nu banii Rusiei, şi sigur că drumul Moldovei spre UE este important nu doar pentru Moldova, dar şi pentru stabilitatea şi securitatea continentului”, a subliniat Maia Sandu la Budapesta.