Spania sprijină Palestina la ONU

Spania nu şi-a exprimat încă 'oficial' decizia faţă de votul de joi la Naţiunile Unite privind includerea Palestinei ca 'stat observator'. Marţi, la conferinţa de presă comună de la Moncloa a şefului guvernului spaniol, Mariano Rajoy, cu premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, acesta şi-a exprimat 'convingerea totală' că votul spaniol va fi favorabil. La 29 noiembrie va fi supusă votului în Adunarea Generală a ONU o rezoluţie, care ridică statutul Palestinei de la 'observator', la 'stat observator nemembru'. Rajoy a subliniat însă că 'încă nu este nimic hotărât' şi că aşteaptă să cunoască conţinutul rezoluţiei pentru a acţiona în consecinţă, dar şi-a reiterat sprijinul faţă de 'o soluţie a două state care să convieţuiască în pace şi securitate', notează miercuri ziarul La Razon.

Miercuri are loc o sesiune a Congresului spaniol în care se aşteaptă ca ministrul spaniol de externe, José Manuel García-Margallo, să anunţe un gest favorabil votului ca răspuns la o întrebare a partidului socialist de opoziţie PSOE. Potrivit surselor, decizia a creat unele tensiuni între Ministerul de Externe şi guvernul spaniol, mai puţin sigur de avantajele unei susţineri a statului palestinian, condus de preşedintele Mahmoud Abbas. Angajamentul diplomaţiei spaniole se explică prin dorinţa de a obţine sprijinul ţărilor arabe faţă de includerea Spaniei, ca membru nepermanent în Consiliul de Securitate în 2015-2016, în cadrul votului din octombrie 2014. Potrivit surselor, susţinerea poporului palestinian a fost considerată 'mereu binevenită' de opinia publică şi nu are un cost politic într-un moment de creştere a nemulţumirii faţă de politica de austeritate a guvernului. Ambasadorul palestinian la Madrid, Moussa Odeh, şi-a exprimat la rândul său 'încrederea' că guvernul s

paniol va fidel spaniolilor care, potrivit lui, 'susţin în proporţie de 92% cauza palestiniană'.

În schimb, cei reticenţi consideră că actuala fragmentare a puterii pe teritoriul palestinian, cu Hamas în Gaza şi Al Fatah în Cisiordania, lipseşte de logică un gest care ar crea probleme cu Israel şi ar putea ameninţa cooperarea economică. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu l-ar fi sunat personal pe Mariano Rajoy pentru a-şi exprima îngrijorarea faţă de rezultatul votului, spun surse diplomatice. Adevărul este că acum un an preşedintele palestinian a avut ideea genială de a face din cauza palestiniană o temă a agendei Adunării Generale. Abbas şi-a recuperat astfel popularitatea şi a profitat de deplasările delegaţiilor internaţionale la New York pentru a avea întrevederi. Abbas are nevoie din nou de lumina reflectoarelor după ce Hamas a atras atenţia internaţională în urma confruntării dure cu Israelul în fâşia Gaza, deşi secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton l-a avertizat să renunţe la strategia sa de a recupera atenţia prin intermediul ONU.

Este un pas uriaş, dar totuşi mic, din cauza birocraţiei lente a ONU. În schimb, această manevră ar putea fi o armă cu dublu tăiş: chestiunea palestiniană ar putea deveni un conflict în plus dacă Palestina devine unul din 'statele membre cu drepturi depline'. Un lucru pe care nu îl prevede nici măcar agenda Naţiunilor Unite. Spre deosebire de ceea ce se întâmplă în Consiliul de Securitate, în Adunarea Generală nu există drept de veto. Se prevede ca rezoluţia să fie aprobată după ce va fi supusă votului. Pentru a aproba iniţiativa este nevoie de o majoritate de două treimi. Adunarea are 193 de membri: 132 de ţări şi-au exprimat sprijinul faţă de proiectul lui Abbas. Pentru a deveni membru cu drepturi depline, Abbas are nevoie de aprobarea Consiliului de Securitate unde se va lovi însă de dreptul de veto al SUA.

Proiectul de rezoluţie 'reafirmă dreptul poporului palestinian la autodeterminare şi la declararea independenţei statului Palestina, bazat pe frontierele anterioare anului 1967', se arată într-o versiune care a circulat luna aceasta. Palestinienii consideră că prezenţa lor la ONU este vitală pentru a ajunge la 'soluţia a două state', din cauza lipsei de progres. O altă consecinţă politică a acestei schimbări de statut este că atât Palestina cât şi Israelul ar putea muta conflictul pe terenul judiciar şi să se acuze reciproc de crime de război la Curtea Penală Internaţională (CPI). Condiţia de 'membru observator' îi va permite Palestinei să adere la numeroase organizaţii şi facă apel la tribunalele internaţionale.

Autoritatea Naţională Palestiniană (ANP) a elaborat un proiect îm care se angajează, între altele, să facă apel la CPI, doar pentru fapte survenite ulterior datei sale de recunoaştere ca 'stat observator'. Această premisă calmează neliniştea multora ca Palestina să facă apel la CPI şi să deschidă posibilitatea unei investigaţii privind încălcarea dreptului internaţional, care se presupune că a avut loc în Gaza şi Cisiordania. Dacă joi Autoritatea Palestiniană este recunoscută ca 'entitate observatoare', cum se arată în proiect, ea va primi un statut similar Cetăţii Vaticanului. Palestina face deja parte din organizaţii internaţionale precum UNESCO, Liga Arabă, CIO şi FIFA.