Spania în alertă, Marocul se pregăteşte să pretindă Ceuta şi Melilla
alte articole
Regatul Maroc pregăteşte o ofensivă diplomatică pentru a smulge enclavele din Africa de Nord care se află sub pavilionul Spaniei. Există multe organizaţii care fac presiuni asupra lui Mohamed al VI-lea să recupereze "teritoriile ocupate": Ceuta, Melilla, Insulele Chafarinas, insulele Vélez de la Gomera, Alhucemas, Perejil, în timp ce Madridul este îngrijorat de o posibilă legătură cu cerinţele sale asupra Gibraltarului.
"Viitorul va aduce dreptatea în Maroc, redându-i provinciile sudice şi terenurile ocupate". Fraza a fost pronunţată în urmă cu doi ani de către prim-ministrul Abdelilah Benkirane şi face referire la Sahara Occidentală şi la Ceuta şi Melilla, precum şi la insule mici situate la câţiva metri de continent.
Până în prezent, Marocul a ţinut în stand-by pretenţiile sale cu privire la aceste teritorii, unde flutură steagul spaniol. Ultima dată când Marocul a sesizat Comitetul pentru decolonizare a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru întoarcerea celor două oraşe autonome şi a insulelor, a fost în 1975.
Dar, potrivit presei spaniole, Madridul este în posesia unor rapoarte care sugerează o posibilă ofensivă marocană. Diplomaţii experţi în acest litigiu au pus de câtva timp în alertă Ministerul Afacerilor Externe spaniol.
În conformitate cu El Confidencial, Ministerul de Externe spaniol investighează o serie de rapoarte interne privind anumite "mişcări discrete" pe care Marocul le face pentru a trece la acţiune în 2015, dată ce coincide cu a 40-ea aniversare a revendicării teritoriilor în faţa comisiei ONU.
În ultimii 38 de ani, Marocul a pus deoparte cererile de retrocedare a teritoriilor sale nordice. Politica sa externă a fost axată pe menţinerea "caracterului marocan" în Sahara Occidentală.
Dar Marocul este de părere că Ceuta, Melilla şi insulele aflate sub pavilion spaniol sunt enclave coloniale şi, prin urmare, pretenţiile sale ar trebui să fie luate în considerare în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Pentru marocani situaţia este comparabilă cu cea din oraşele autonome ale Gibraltarului.
De asemenea, un alt argument folosit de către guvernul de la Rabat, este faptul că aceste enclave din Africa de Nord nu intră în domeniul de aplicare al NATO, lucru cu care Spania a fost de acord când a intrat în NATO, în 1986.
De fapt, atunci când forţele marocane au ocupat Perejil, Madridul a trebuit să trimită în mod independent avioane F18 şi F1 pentru a apăra suveranitatea în afara Alianţei Atlantice. Chiar şi Liga Arabă şi Uniunea Africană consideră Ceuta şi Melilla teritorii suverane care nu aparţin Spaniei.
Surse diplomatice indică faptul că decizia finală va fi luată de către Regele marocan. Pe moment, Mohamed al VI-lea nu a făcut nicio declaraţie pe această temă, dar pare a fi "sensibil" la cauză. Mai mult decât atât, actualul guvern este în favoarea revendicării insulelor.
Una dintre principalele preocupări ale Madridului este legătura dintre disputa sa cu Londra pentru suveranitatea asupra Gibraltarului şi situaţia acestor insule marocane. Nu sunt puţini diplomaţii spanioli care optează să nu insiste pe recuperarea enclavei britanice, deoarece ar duce la "înapoierea" oraşelor autonome Marocului.
Între timp, Comitetul pentru decolonizare a Organizaţiei Naţiunilor Unite nu au inclus Ceuta şi Melilla în lista teritoriilor pe care puterile ar trebui să le retrocedeze, cum în schimb este cazul pentru Gibraltar şi Insulele Falkland/Malvine.
