"Soldatul cu blană", Max, "pensionat" în loc să fie ajutat să se facă bine

Max, câinele erou al Armatei.
Max, câinele erou al Armatei. (Grupul Social pentru Apărarea Dreturilor Animalelor - A.D.A.)

Are doar cinci ani, îl cheamă Max şi a fost câinele erou al Armatei Române. Acum câţiva ani era mândria Armatei, antrenat să detecteze explozibili în teatrele de operaţiuni. A efectuat două misiuni în Afganistan în cadrul Batalionului 2 Infanterie “Călugăreni” şi a Batalionului 300 Infanterie “Sf. Andrei”. Acum, din erou, Max a devenit un pensionar "pe caz de boală".

„Este un câine pentru detectarea materialelor explozive. Îşi sacrifică el viaţa şi salvează alte vieţi”, spunea în urmă cu doi ani plutonierul major Roşioara Valentin, cel care l-a crescut şi dresat pe Max.

Culmea ironiei, deşi a salvat nenumărate vieţi, când i-a venit rândul să fie el salvat, fiind depistat cu o boală gravă, "soldatul cu blană" Max a fost "pensionat", în loc să fie tratat şi ajutat să se facă bine.

Boala cu care a fost diagnosticat Max, dirofilarioză, cunoscută şi ca viermi la inimă, este tratabilă iar câinele erou ar fi putut, pe perioada tratamentului, să-şi continue misiunea de a salva vieţi, dacă Armata ar fi ales să-l trateze în loc să-l scoată la pensie anticipat.

Încadrat la categoria "bun fix" al Armatei şi abandonat de cei alături de care a luptat, Max risca să ajungă într-un adăpost, uitat de lume, însă povestea lui a ajuns şi la urechile unei binecunoscute militante pentru drepturile animalelor şi protecţia mediului, Sorina Hanea.

Aceasta a decis să lupte pentru viaţă lui Max şi să-i redea gloria de altădată.

Pe site-ul de socializare Facebook, Sorina Hanea declară: „Max e o minune! E tandru, jucăuş, iubitor, plin de înţelegere cu celelalte surate din casă, boxer, pisici, ţestoasă. Nu cred că se poate descrie în cuvinte ce companion cu totul aparte este! Îl iubim toţi, datorită lui familia lărgită a devenit mult mai apropiată. Paradoxal, nu? De regulă, cei care au companioni necuvântători sunt, oarecum "evitaţi" pe terenul propriu. La noi, dimpotrivă, e casa plină pentru Max! Încă n-am reuşit să intru în posesia acelui act de custodie, dar de-ndată ce-l voi avea, voi spune, pe de-a-ntregul, adevărata poveste a eroului nostru, victorios în teatrul de război, dar aproape învins de un ţânţar şi de un sistem birocratic autist, lipsit de empatie chiar şi faţă de el însuşi. Una peste alta, cu dragostea şi grija noastră, Max este fericit! Sper, în timp şi aproape sănătos”.

De câteva ori pe lună, Sorina se duce cu Max la medicul veterinar, încercând să-l salveze. Complicaţiile nu l-au ocolit pe fostul soldat, de Ziua Naţională a ţării, căţelul ajungând la medic, unde i s-au scos mai mulţi litri de lichid abdominal, care nu îl lăsau să respire şi apăsau asupra organelor vitale, relatează Gândul.

Dincolo de iubire şi de grijă, tratamentul lui Max este foarte costisitor. Cine doreşte să o ajute pe Sorina în demersul de a-l salva pe Max poate obţine mai multe informaţii accesând: http://www.protectiaanimalelor.org/asociaţii/scrie-asociaţiei-nu-mai-eşti-singur/

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne