"Altă întrebare?" - Şeful hingherilor despre eutanasiere şi agresiunile împotriva unor bucureşteni

Razvan Băncescu, controversat şef al hingherilor capitalei, şeful de proiect al Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor din subordinea municipalităţii, a prezentat joi bilanţul proiectului de eradicare a maidanezilor de pe străzi, demarat de instituţia pe care o conduce în urmă cu un an, după ce Ionuţ Anghel, un băieţel de numai 4 ani, a murit în Bucureşti în urma unor muşcături de câini.

Numărul de persoane muşcate de maidanezi a scăzut cu 84% în luna iulie a acestui an faţă de aceeaşi luna a anului trecut, a afrimat Băncescu, declarând că acest rezultat se datorează exclusiv faptului că serviciul pe care îl conduce a ridicat câinii de pe străzi.

Într-o prezentare pentru presă, Băncescu a explicat că ASPA a ridicat de pe străzile Capitalei în jur de 34.000. de câini, din care 16.000 au fost adoptaţi (în mare parte de ONG), 16.000. au fost eutanasiaţi iar alte 2000 se află în adăposturile primăriei.

În consecinţă, dacă în iulie 2013 au fost muşcate de maidanezi 849 de persoane, în iunie 2014 doar 132 de persoane s-au prezentat la spital muşcate de câini. Potrivit şefului ASPA, s-a ajuns în situaţia ca numărul bucureştenilor muşcaţi de proprii câini să fie mai mare decât cel al persoanelor muşcate de câini vagabonzi (200 de persoane muşcate de propriul câine, versus 132 muşcaţi de maidanezi).

Prezentarea, ce are loc la aproape un an de la moartea lui Ionuţ, a fost ţinută în maniera reclamelor pentru produse "magice" de slăbit, respectiv "înainte" şi "după". Responsabilul ASPA şi-a început expozeul cu o serie de fotografii care prezentau haite după haite de câini bântuind pe străzile Capitalei sau dormind prin parcurile din Bucureşti. După imaginile Bucureştiului care părea invadat de maidanezi, şeful ASPA a prezentat grafice îngrijite, din care reieşea eficienţa ASPA, care a reuşit să omoare 16.000 de câini în mai puţin de opt luni, reducând astfel numărul de cetăţeni muşcaţi de la 800 la 132.

Şeful hingherilor s-a mai plâns ca ONG-urile încearcă să blocheze activitatea ASPA. Astfel, Băncescu a afirmat că, datorită suspendării normelor de aplicare a legii pentru gestionarea câinilor fără stăpân, în urma unei sesizări depuse de fundaţia Vier Pfoten, primăria nu mai poate, de exemplu, construi un adăpost pentru câinii adoptaţi de la distanţă. Întrebat de presă dacă suspendarea normelor de aplicare a legii nu presupune în egală măsură şi oprirea eutanasierilor, Băncecu a negat. Eutanasirea este permisă de lege, a declarat şeful ASPA, normele neavând nimic de a face cu omorârea câinilor.

Bănculescu şi-a exprimat supărarea la adresa ONG-urilor care militează pentru drepturile animalelor, acuzându-le că sunt mai interesate de bani decât de "oameni şi câini."

"În iunie 2001 în Bucureşti erau înregistrate 6 ONG-uri pentru protecţia animalelor pentru că în iunie 2013 să fie înregistrate 58. Discutăm de la fonduri de 136 de mii de euro în 2001 faţă de 6 milioane în prezent", a declarat Băncescu, afirmând că ONG-urile n-au făcut nimic" constructiv pentru viaţa animalelor şi siguranţa cetăţenilor ci, dimpotrivă, "au făcut prăpăd."

De altfel Băncescu a împins hinghereala nepermis de departe.

Antagonismul între Băncescu şi ONG-urile pentru protecţia animalelor nu mai este dealtfel demult un secret. Pe internet au circulat imagini video cu şeful ASPA lovind cu pumnii nişte iubitori de animale, după ce în prealabil le tamponase acestora maşina. De asemenea, numeroşi membri ai unor ONG-uri au depus plângeri penale împotriva hingherilor, după ce au fost agresaţi de aceştia. Şeful hingherilor a refuzat să comenteze aceste probleme:

"Dacă vreţi să discutăm, discutăm după aceea. Altă întrebare?" a răspuns Băncescu întrebat cum comentează faptul că fost filmat lovind persoane pe stradă şi că angajaţii săi au agresat cetăţeni, inclusiv femei (fără nicio apărare).

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a suspendat pe 20 iunie normele metodologice la legea care permite eutanasierea câinilor maidanezi. Suspendarea normelor a fost făcut la solicitarea fundaţiei Vier Pfoten care a arătat că există neconcordanţe între textul legii şi norme. Astfel, legea prevede concesionarea serviciilor de gestionare a câinilor fără stăpân doar de către ONG-uri şi fundaţii, în timp ce normele permit concesionarea/încredinţarea sau delegarea acestor servicii firmelor. Vier Pfoten a susţinut că, prin concesionarea seviciilor aferente către companii private, "se deschide poarta pentru conflicte de interese şi deturnarea banilor publici.

Reprezentanţii Vier Pfoten susţin că eutanasierea câinilor nu se poate face dacă normele de aplicare a legii au fost suspendate. Băncescu susţine contrariul.

La rândul lor, iubitorii de animale acuză primăriile că au făcut din câini o afacere cu multe zero-uri. Deşi ONG-urile au propus soluţii pentru rezolvarea problemei (sterilizări gratuite etc.), edilii locali nici nu vor să audă şi asta pentru că preferă să încaseze bani pentru ridicarea şi întreţinerea câinilor de pe străzi, în condiţiile în care numeroşi câini sunt în adăposturi doar scriptic.

"Niciodată nu a existat o legislaţie coerentă care să permită acţiuni de castrare. Vier Photen a propus în repetate rânduri, a stat la uşa lui Oprescu cu multe proiecte care erau extrem de coerente şi eficiente. Presupuneau castrarea în masă a câinilor într-un timp foarte scurt, ceea ce ar fi condus la limitarea numărului de câini, nu ar mai fi fost necesară încarcerea şi uciderea atâtor câini. Toată lumea se întreabă de ce nu a fost acceptat un astfel de proiect. (...) Cred că interesul este în continuare pentru a menţine această sperietoare a câinelui comunitar în ideea ca nişte oameni să încaseze foarte mulţi bani. În situaţia în care Vier Photen rezolvă pe propria cheltuială, cum ar mai fi putut Primăria Bucureştiului să aloce bugete de milioane de euro pentru o chestiune volatilă? Pentru ca un câine capturat, băgat în adăpost şi incinerat nu îi mai găseşti nicio urmă decât pe hârtie. Iar hârtia suportă nişte lucruri extrem de grave. Între realitatea de pe teren şi cifrele din documente şi plăţile care se fac este o discrepanţă uriaşă." a declarat pentru Epoch Times dl Claudiu Dumitriu, vicepreşedinte al Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor, Claudiu Dumitriu, el însuşi agresat de hingheri în trafic.

Mai mult, ONG-urile pentru protecţia animalelor susţin, bazat pe filmări, că în multe adăposturi din ţară câinii sunt ţinuţi în condiţii de o cruzime greu de descris, lăsaţi să moară de foame sau să se mănânce între ei.