Societatea civilă: Legea privind liberalizarea capitalului favorizează demnitarii corupţi din Moldova
alte articole
Organizaţiile societăţii civile din Moldova au lansat la 12 decembrie, un Apel prin care atrag atenţia Parlamentului, Guvernului, societăţii şi partenerilor de dezvoltare asupra iniţiativelor legislative nr.451 şi nr.452 de adoptare a Legii privind liberalizarea capitalului şi stimularea financiară, înregistrate în Parlament la 1 decembrie 2016. Aceste proiecte prevăd „liberalizarea capitalului”, adică exonerarea de orice răspundere a persoanelor fizice şi juridice care nu şi-au declarat proprietăţile în schimbul declarării acestora până la 15 aprilie 2017 şi plata către stat a 2% din valoarea averii nedeclarate. Proiectele mai introduc interdicţia de sancţionare a funcţionarilor publici pentru ascunderea acestor averi.
În opinia societăţii civile proiectele de legi menţionate legalizează ilegalităţi şi compromit eforturile de combatere a corupţiei şi de edificare a unui stat de drept în Republica Moldova.
“Reacţia noastră este determinată de sensibilitatea şi dualitatea proiectelor, abordarea insuficientă a subiectului şi, în mod deosebit, impactul acestora asupra societăţii. Pe lângă efectele reflectate în notele informative, care nu sunt bazate pe evidenţe şi nu prezintă impactul economic, administrativ şi fiscal, constatăm cu profundă îngrijorare că aceste iniţiative vor duce la o amnistiere totală a persoanelor care şi-au însuşit averi în mod ilegal, în special pentru funcţionarii publici”, se menţionează în apelul societăţii civile remis redacţiei.
În anul 2016 au fost adoptate pachete de legi importante menite să asigure combaterea corupţiei. Partenerii de dezvoltare au investit masiv în reformarea sectorului justiţiei, în prevenirea şi combaterea corupţiei în Moldova şi în consolidarea autorităţilor anticorupţie. În asemenea circumstanţe, guvernanţii urmează să fie preocupaţi de funcţionarea eficientă a autorităţilor de resort, astfel încât să fie responsabilizaţi demnitarii care au acumulat averi ilicit.
Prin adoptarea proiectelor nr. 451 şi nr. 452 va deveni imposibilă tragerea la răspundere a persoanelor juridice şi fizice, în special a demnitarilor publici, care nu au declarat sau au declarat la valori reduse averea. Pe de altă parte, această iniţiativă reduce la zero eficienţa Pachetului de integritate votat de Parlament cu doar câteva luni în urmă şi raportat de autorităţi ca fiind un mare succes în combaterea corupţiei. Mai mult, aceasta va permite demnitarilor corupţi să îşi păstreze funcţiile publice şi descurajează funcţionarii şi contribuabilii oneşti. De asemenea, proiectul de lege nu conţine o justificare convingătoare.
Organizaţiile societăţii civile reamintesc că în perioada 2007-2008 guvernanţii au aplicat o amnistie fiscală şi a capitalurilor, bugetul fiind lipsit de circa 4 miliarde de lei. În 2012-2016, prin mai multe scheme de furturi şi delapidări, mulţi reprezentanţi ai puterii au devenit, direct sau prin persoane interpuse, beneficiari ai acestor ilegalităţi. Printre ele – “furtul miliardului”, concesionarea Aeroportului, spălarea de bani prin sistemul bancar, achiziţii prin companii afiliate, afaceri prin firme căpuşe în sistemul energetic, deposedarea proprietăţii prin atacuri raider etc. Din 2013 este în vigoare o lege privind metodele indirecte de impozitare care însă nu a fost aplicată, ceea ce nu a permis investigarea veniturilor şi proprietăţilor nedeclarate şi, de asemenea, a lipsit bugetul statului de venituri considerabile.
Organizaţiile semnatare ale apelului sunt: Asociaţia Micului Business, Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”, Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă, Asociaţia pentru Politică Externă, Asociaţia Presei Independente, BIOS, Business Consulting Institute, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Centrul de Asistenţă Juridică pentru Persoane cu Dizabilităţi, Centrul de resurse DIALOG-Pro, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Centrul Naţional de Mediu, Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate, Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova, Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova, Eco-TIRAS, Expert-Grup, Fundaţia Est-Europeană, IDIS Viitorul, Institutul de Dezvoltare Urbană, Institutul de Instruire în Dezvoltare "millenium", Institutul de Politici Publice, Mişcarea Ecologistă din Moldova, Promo-Lex, Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria, Centrul Regional de Mediu Moldova, TERA1530 şi Transparency International – Moldova.