Societatea civilă din Moldova: Membrii Consiliului de Integritate să nu fie numiţi pe criterii politice

Mai multe organizaţii ale societăţii civile au semnat la 23 august, un Apel public către Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova, Consiliul Superior al Magistraturii şi Congresul Autorităţilor Locale prin care solicită numirea membrilor Consiliului de Integritate al Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI) printr-un proces transparent şi incluziv, care ar asigura desemnarea candidaţilor competenţi şi integri.

Semnatarii Apelului cer “organizarea unor procese publice şi transparente de desemnare a membrilor Consiliului de Integritate al ANI pe criterii de profesionalism şi integritate” cât şi “desemnarea membrilor Consiliului de Integritate al ANI până la sfârşitul lunii septembrie a.c., pentru a permite derularea proceselor necesare implementării efective a Legii nr. 132 din 17.06.2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate”.

Organizaţiile semnatare consideră că un proces public şi transparent de selecţie a membrilor Consiliului de Integritate al ANI constituie o garanţie importantă în vederea desemnării celor mai potrivite persoane. Legea permite autorităţilor responsabile să nu se limiteze în numirea reprezentanţilor săi doar la persoanele din interiorul sistemului sau autorităţii. De aceea, membrii societăţii civile din R. Moldova recomandă autorităţilor să identifice persoanele competente, integre şi motivate să activeze în cadrul Consiliului de Integritate al ANI, prin organizarea unor concursuri publice.

“În cazul în care autoritatea care desemnează nu dispune de timpul şi resursele necesare pentru organizarea interviurilor, concursul public se poate rezuma la selectarea persoanei în baza CV-urilor şi scrisorii de intenţie”, se menţionează în Apelul citat.

Conform Legii nr. 132 din 17.06.2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, Consiliul de Integritate al ANI este constituit din 7 membri. Până în prezent doar un membru în Consiliul de Integritate a fost desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor, iar Ministerul Justiţiei a demarat procesul de elaborare şi consultare publică a Regulamentului privind selectarea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul de Integritate. Celelalte autorităţi care trebuiau să numească câte un reprezentant, nu au difuzat nicio informaţie cu privire la modul de desemnare a membrului Consiliului de Integritate al ANI.

“Consiliul de Integritate al ANI este un organ esenţial în sistemul de integritate, de activitatea căruia va depinde într-o mare măsură succesul întregii reforme a sistemului de integritate. Având în vedere experienţa neinspirată a Comisiei Naţionale de Integritate, în special privind lentoarea cu care a fost formată şi au fost numiţi membrii acesteia, societatea civilă cheamă autorităţile responsabile de desemnarea membrilor în Consiliul de Integritate al ANI să dea dovadă de corectitudine şi diligenţă în desemnarea unor membri selectaţi pe criterii de profesionalism şi integritate şi nu doar pe criterii politice. Pentru a evita eventuale blocaje în reformarea sistemului de integritate, este important ca procesul de desemnare a membrilor în Consiliul de Integritate al ANI să se încheie până la sfârşitul lunii septembrie”, mai scrie în Apel.

Comi­sia Naţio­nală de Inte­gri­tate a fost reorganizată începând cu 1 august a.c. devenind Auto­ri­ta­tea Naţio­nală de Inte­gri­tate care este succesorul în drepturi a acesteia. Noua insti­tu­ţie pre­su­pune şi un număr de 30 de inspec­tori de inte­gritate care vor avea inde­pen­denţă func­ţio­nală, vor putea con­stata aba­te­rile în decla­ra­ţi­ile de avere ale dem­ni­ta­ri­lor şi vor avea drep­tul să aplice sanc­ţiuni şi vor fi angajaţi doar după testarea la detectorul comportamentului simulat (poligraf).

Organizaţiile semnatare al Apelului public sunt:

1. Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT);

2. Asociaţia Presei Independente (API);

3. Asociaţia Promo-LEX;

4. Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă (AGER);

5. Asociaţia pentru Politică Externă (APE);

6. Ambasada Drepturilor Omului;

7. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM);

8. Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC);

9. Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” (IDIS Viitorul);

10. Institutul de Reforme Penale (IRP);

11. Institutul de Politici Publice (IPP);

12. Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE);

13. Transparency Internaţional – Moldova;

14. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.