Costul zborurilor creşte de până la şapte ori pe măsură ce criza petrolului loveşte companiile aeriene

Sectorul aviaţiei s-a confruntat luni cu turbulenţe majore, deoarece acţiunile companiilor aeriene s-au prăbuşit, iar tarifele aeriene au crescut brusc, determinate de o creştere accentuată a preţului petrolului pe fondul escaladării conflictului SUA–Israel cu Iranul.

Preţurile petrolului brut au crescut cu 15%, depăşind 105 dolari pe baril — un nivel care nu a mai fost atins din 2022.

Creşterea dramatică a fost alimentată de reduceri ale ofertei din partea marilor producători şi de îngrijorări tot mai mari privind perturbări prelungite ale transportului maritim, contractele futures pentru Brent crescând temporar cu până la 29%, scrie Independent.

Efectul în lanţ a făcut ca unele preţuri ale combustibilului pentru avioane să se dubleze de la începutul conflictului, intensificând presiunea asupra transportatorilor care se confruntă deja cu spaţiu aerian restricţionat, deoarece piloţii redirecţionează zborurile pentru a evita Orientul Mijlociu volatil.

De asemenea, mii de pasageri sunt blocaţi, ceea ce adaugă presiune asupra operaţiunilor.

Analiştii Deutsche au emis un avertisment sever, spunând: „În absenţa unei ameliorări pe termen scurt, companiile aeriene din întreaga lume ar putea fi nevoite să ţină la sol mii de aeronave, în timp ce unele dintre cele mai fragile financiar din industrie ar putea să îşi oprească operaţiunile.”

În Asia, acţiunile companiilor aeriene au scăzut brusc, cele mai afectate fiind Korean Air Lines, care a scăzut cu 8,6%, Air New Zealand, care a coborât cu 7,8%, şi Cathay Pacific din Hong Kong, care a pierdut 5%.

În Europa, Air France, IAG — proprietarul British Airways — Wizz Air şi Lufthansa au scăzut între 2,5% şi 6% în tranzacţiile de dimineaţă, în timp ce marile companii aeriene americane erau în scădere cu aproximativ 4% în tranzacţiile pre-market.

Confirmând impactul asupra consumatorilor au fost creşterile preţurilor biletelor. Zborurile directe de la Seul la Londra pe 11 martie cu Korean Air Lines, de exemplu, au urcat la 4.359 de dolari, de la 564 de dolari cu şapte zile mai devreme, potrivit datelor Google Flights.

„Problema pentru companiile aeriene acum este că cererea de călătorii ar putea fi redusă, deoarece costurile devin prohibitive pentru turişti, iar unele companii încep să limiteze călătoriile de afaceri din cauza perspectivelor incerte. Impactul tarifelor aeriene ridicate ar putea limita cererea de călătorii pentru o mare parte din 2026”, a declarat Lorraine Tan, director de cercetare pe acţiuni pentru Asia la Morningstar.

Combustibilul este a doua cea mai mare cheltuială pentru transportatorii aerieni după forţa de muncă, reprezentând de obicei între o cincime şi un sfert din cheltuielile de operare. Unele mari companii aeriene din Asia şi Europa au mecanisme de hedging pentru petrol, dar companiile aeriene americane au renunţat în mare măsură la această practică în ultimele două decenii.

Conflictul adaugă „costuri semnificative”

Preţurile ridicate ar putea avea implicaţii severe pentru industrie.

„Dacă petrolul brut creşte cu 20%, combustibilul pentru avioane creşte de câteva ori mai mult, deoarece este şi mai rar, ceea ce adaugă costuri semnificative operaţiunilor, împreună cu resursele de echipaj, care sunt deja suprasolicitate din cauza timpilor mai lungi de zbor atunci când spaţiul aerian este închis”, a declarat Subhas Menon, şeful Association of Asia Pacific Airlines.

Analiştii Deutsche au remarcat că o creştere bruscă a costurilor combustibilului pentru avioane în 2005, în urma uraganelor Katrina şi Rita, a provocat daune extinse şi semnificative industriei, inclusiv faptul că marile companii aeriene Delta şi Northwest au solicitat protecţie prin faliment în baza Capitolului 11 în acel an.

Din 28 februarie, când a început războiul SUA–Israel împotriva Iranului, până pe 8 martie, peste 37.000 de zboruri către şi din Orientul Mijlociu au fost anulate, potrivit datelor Cirium.

Cu spaţiul aerian sever restricţionat, companiile aeriene au fost nevoite să redirecţioneze zborurile, să transporte combustibil suplimentar sau să facă opriri suplimentare pentru realimentare, pentru a se proteja împotriva devierilor bruşte sau a rutelor de zbor mai lungi prin coridoare mai sigure.

Împreună, Emirates, Qatar Airways şi Etihad transportă în mod normal aproximativ o treime dintre pasagerii care călătoresc din Europa spre Asia şi mai mult de jumătate dintre toţi pasagerii care zboară din Europa către Australia, Noua Zeelandă şi insulele din Pacificul apropiat, potrivit Cirium.

În Oman, Aeroportul Internaţional Muscat a cerut operatorilor de avioane private să evite utilizarea aeroportului pentru „zboruri suplimentare”, acordând prioritate zborurilor guvernamentale şi comerciale, pe măsură ce noi închideri ale spaţiului aerian afectează încercările regiunii de a creşte traficul de călători.

Zborurile către Irak, Siria, Liban şi Iordania operate de Turkish Airlines, AJet, Pegasus şi SunExpress au fost anulate până pe 13 martie, a declarat duminică ministrul turc al Transporturilor, Abdulkadir Uraloglu.