Smartphone-urile schimbă tiparele tradiţionale de plimbat

New York – Este posibil ca smartphone-urile să schimbe tiparele tradiţionale de plimbat, încurajând oamenii să iasă din zonele lor de confort.

„Smartphone-urile facilitează explorarea,” a declarat cercetătorul Andrew Mondschien. „Fac mai uşoară explorarea, fac oamenii să se simtă mai conformabil în mediul lor deoarece aceştia ştiu că nu se pot pierde,” şi scad teama legată de criminalitate, adăugând un sentiment de securitate.

„Ştim unde mergem, ştim cum să ajungem acolo, ştim că dacă avem probleme, putem da un telefon; sunt aparate interesante şi ele schimbă modul în care noi ne raportăm la un oraş,” a precizat Mondschien de la Centrul Rudin pentru Politica şi Managementul Transportului din cadrul Universităţii din New York, co-sponsor al evenimentului ce a avut loc pe 16 noiembrie, eveniment intitulat Starea concretă a minţii: Cum marile bulevarde ne pot face mai fericiţi şi mai sănătoşi, care s-a desfăşurat la Şcoala de servicii publice Wagner de la Universitatea din New York.

„Probabil”, a adăugat el. „Aceasta este teoria mea.”

Cel mai nou studiu al său „Passeggiata Nuova: Călătorie socială în era smartphone-urilor,” se bazează pe observaţiile tiparelor sociale din Italia precum şi pe analiza datelor provenite dintr-un studiu al zonei de promenadă a oraşului Chicago. Conform rezumatului lucrării, passeggiata este tradiţia ca locuitorii să se plimbe seara, ocazie cu care schimbă amabilităţi, bârfe şi ştiri.

Este prezentat şi impactul tehnologiei informaţiei, inclusiv a smartphone-urilor, asupra plimbărilor.

„Anecdotic, poţi vorbi cu oricine şi vei afla detalii despre cum oamenii de astăzi se bazează pe GPS-ul de pe telefoanele lor pentru a spune unde merg,” a precizat Mondschien. „Partea proastă este că aproape au uitat să ţină minte informaţii, pentru că se bazează atât de mult pe telefoanele lor.”

Tiparele cu privire la plimbat arată că oamenii din clasa de mijloc nu merg pe jos

Oamenii săraci merg foarte mult pe jos, la fel fac şi oamenii bogaţi, dar clasa de mijloc nu prea are acest obicei.

„Este greu să-ţi permiţi să trăieşti în cartiere care au un mediu propice pentru plimbare,” explică Mondschien. „Oamenii din clasa de mijloc nu au atât de mult timp... Dacă faci parte din această categorie, viaţa ta se rezumă la păstrarea unui loc de muncă şi la a munci cu regularitate. Există mai puţină flexibilitate.”

Mondschien a analizat date şi publicaţii guvernamentale pentru articolul său intitulat „Mai mult decât un exerciţiu: plimbarea în oraşele de astăzi.” El a descoperit că oamenii cu un salariu scăzut merg pe jos „pentru că sunt nevoiţi”, în timp ce oamenii cu un salariu ridicat merg pe jos „pentru că vor.”

Un studiu de la începutul anului 2011 realizat pentru Asociaţia Naţională a Agenţilor Imobiliari a arătat că persoanele aflate laoricare dintre extremităţile scării socio-economice preferă, de obicei, comunităţile cu o dezvoltare inteligentă unde plimbatul este mult mai uşor, în timp ce acelea din categoria de mijloc preferă comunităţile întinse.

Beneficiile plimbării

Plimbatul înseamnă mai mult decât a ajunge din punctul A în punctul B, după cum arată un slide al prezentării lui Mondschien din 16 noiembrie.

Plimbatul este şi o sursă de informare pentru că aceia care se plimbă sunt activi ceea ce înseamnă că ei doresc să găsească locuri noi şi să îşi cunoască oraşul. Plimbatul are de asemenea beneficii pentru sănătate. Plimbatul este o activitate socială care face posibile întâlnirile faţă în faţă şi beneficiază şi comunităţii prin cumpărăturile făcute de cei care se plimbă.

În acelaşi timp, plimbatul nu este ceva uşor în oraşele de azi, apreciază Mondschien, adăugând că ar trebui să ne preocupe cum să facem posibil ca diferite genuri de oameni să se poată plimba.

Străzile principale sunt vitale

Mindy Fullilove, de la Institutul Psihiatric al statului New York din cadrul Universităţii Columbia, susţine că locurile de întâlnire adică intersecţiile sunt esenţiale: “Intersecţiile sunt esenţiale pentru că ele se află în spaţiul public,” iar acţiunea Ocupaţi Wall Street este un bun exemplu în acest sens. “Ele (intersecţiile – n.r.) permit oamenilor aflaţi în trecere să comenteze problemele şi soluţiile.”

Actualul proiect de care se ocupă Fullilove se numeşte “Străzile principale şi sănătatea mentală”. Ea plănuieşte să viziteze 100 de astfel de străzi principale, iar până acum a vizitat 50.

Este esenţial pentru comunităţile de la periferie să aibă acces la centrul oraşului, promovându-se astfel egalitatea rasială şi socio-economică, spune Fullilove: “Pentru a rezolva problemele vecinilor, trebuie să tratezi tot oraşul”.