Sighişoara sau Mărginimea, şansa Sibiului pentru UNESCO

Sibiul, primul oraş românesc devenit în 2007 Capitală Culturală Europeană (CCE), are o a doua şansă de a intra în patrimoniul mondial, în cazul în care comisia UNESCO va decide să ia în calcul alăturarea, într-un proiect comun, a Sibiului şi Sighişoarei, deja oraş UNESCO sau cu Mărginimea Sibiului, zonă având ca specific oieritul, au declarat marţi, pentru AGERPRES, surse apropiate comisiei care întocmeşte dosarul pentru UNESCO.

Sibiul a încercat, prima oară, în urmă cu cinci ani să intre în patrimoniul UNESCO, însă anul trecut a primit o amânare. În 2007, directorul UNESCO, Koichiro Matsuura, a declarat, la Sibiu, că se doreşte includerea oraşului în patrimoniul protejat.

Directorul Direcţiei pentru Cultură Sibiu, Mircea Şteţiu a precizat, pentru AGERPRES, că se lucrează în continuare la dosarul pentru UNESCO, încercându-se formule îmbunătăţite de prezentare a fostei CCE. Deocamdată, se caută toate avantajele includerii Sibiului în patrimoniul mondial, ceea ce înseamnă şi atragerea unui număr mai mare de turişti.

Sibiul urmează să mai fie evaluat o dată pentru UNESCO, după finalizarea dosarului la Bucureşti, la Institutul Naţional al Monumentelor Istorice (INMI).

Primarul Sibiului, Klaus Iohannis s-a declarat, în repetate rânduri, sceptic, privind şansele reale ca oraşul să intre în patrimoniul mondial UNESCO. Anul trecut, primarul sibian a iniţiat din luna august 2008, un proiect menit să informeze locuitorii din centrul istoric cu privire la regulamentul urbanistic aprobat de Consiliul Local pentru lucrări de construcţii. Regulamentul Local de Urbanism este disponibil atât în formă scrisă la sediul Primăriei, la Compartimentul de Urmărire şi Planificare a Oraşului Istoric şi a Monumentelor, cât şi în format electronic, pe site-ul oficial al Primăriei Sibiu - www.sibiu.ro - la secţiunea Urbanism.

Prin acest demers, Primăria încearcă să protejeze investiţiile importante pe care le-a făcut în cadrul pregătirilor pentru programul Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007. Lucrările efectuate în centrul istoric, între 2000 şi 2006, au însemnat reabilitarea a peste 20 de străzi, au fost refăcute şase pieţe din zona centrului istoric (Piaţa Mare, Piaţa Mică, Piaţa Huet, Piaţa Aurarilor, piaţeta urbană în vechiul Târg al Peştelui, piaţeta de la baza scărilor pe strada Turnului), micile pasaje care asigură legăturile dintre străzi şi pieţe, un număr de patru pasaje cu scări (Pasajul Scărilor, Scările Turnului, Scările Aurarilor, Scările Ocnei) şi Turnul Sfatului. Suma totală alocată de municipalitatea sibiană din bugetul local, în perioada 2000 - 2006, a fost de peste 90 de milioane de lei.

Deja la Sibiu au fost, în luna martie 2008, 12 experţi ai Consiliului Mondial al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS) care au analizat candidatura Sibiului pentru patrimoniul UNESCO.

Fostul ministru liberal al Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, declara, în luna februarie 2008, la Sibiu, că vrea ca acest oraş să fie inclus de UNESCO în lista patrimoniului său şi nu accepta ca fosta Capitală Culturală Europeană să fie asociată cu Sighişoara, al cărei centru istoric este deja obiectiv UNESCO.

Sibiul speră la o reevaluare a celor de la UNESCO şi, practic, acest an este cea de a doua şansă dată acestui oraş. Centrul istoric din Sighişoara se află pe lista patrimoniului mondial, reprezentând un capitol separat. Pe aceeaşi listă, România mai este trecută cu şapte situri săteşti, cu biserici fortificate din Transilvania, cu Mănăstirea Horezu, cu şapte biserici din Moldova, cu ansamblul de biserici de lemn din Maramureş (opt biserici), cu şase fortăreţe dacice din Munţii Orăştiei şi cu Rezervaţia biosferei Delta Dunării.

Primarul Iohannis a recunoscut că Sibiul trebuie să îşi îmbunătăţească dosarul pentru UNESCO, dar şi să fie sprijinit de un lobby internaţional.