Shinzo Abe, un şoim în pene de porumbel

Shinzo Abe, în vârstă de 58 de ani şi lider al Partidului Liberal Democrat, revine în fruntea Japoniei, într-un moment crucial al relaţiilor cu China. Considerat un şoim, Abe este convins de menţinerea unor relaţii bune cu vecinii iar în cele 11 luni ale precedentului său guvern, el nu a ezitat să ia o atitudine de porumbel şi să amelioreze relaţiile conflictuale cu ţările din regiune. Acum va fi însă mai greu: disputa în jurul insulelor Senkaku (în japoneză) Diaoyu (în chineză) alimentează naţionalismele din zonă şi amintesc de Războiul rece din secolul XXI, notează ziarul El Pais.

În septembrie 2006, Shinzo Abe devenea cel mai tânăr premier japonez după cel de-al doilea război mondial. Avea 52 de ani când s-a instalat în fruntea ţării, cufundată de aproape un deceniu şi jumătate într-o profundă criză economică, iar conservatoarea societate niponă îi deschidea braţele convinsă că este salvatorul său. Sondajele îi acordau lui Abe 60% din sprijin când a moştenit guvernul populist al lui Junichiro Koizumi, al cărui mandat în fruntea PLD expira şi îl împiedica să continue să guverneze, deşi câştigase alegerile cu un an în urmă. Dar popularitatea lui s-a prăbuşit în numai două luni, încolţit de scandalurile de corupţie ale miniştrilor săi, iar după usturătoarea înfrângere suferită de PLD la alegerile pentru reînnoirea Senatului, Abe şi-a prezentat demisia din 'motive de sănătate' înainte de a împlini un an de mandat.

Acum după o campanie electorală activă fără urme de probleme de sănătate, japonezi - mai copleşiţi de criză decât atunci - i-au arătat din nou încredere acestui fiu de mari politicieni ai ţării. Bunicul său, Nobusuke Kishi, a fost prim-ministru şi judecat pentru crime de război de învingătorii americani şi ulterior absolvit. Tatăl său, Shintaro Abe, a ocupat mai multe portofolii, inclusiv cel al Externelor la jumătatea anilor 80, epoca de splendoare economică şi internaţională a Japoniei. În campania electorală, el a a promis că va scoate ţara din criză şi îi va redea 'mândria naţională'.

Încurajat de avansul extremei drepte, condusă de fostul guvernator de Tokyo, Shintaro Ishihara, liderul PLD a recurs la discursurile sale cele mai dure şi mai naţionaliste. În anteriorul guvern, Abe s-a dus în secret în sanctuarul eroilor căzuţi în război de la Yasukuni, după ce predecesorul său Koizumi stârnise protestele vecinilor vizitând templului sintoist unde sunt înscrise numele celor 2,5 milioane de japonezi căzuţi în diferitele războaie, inclusiv ale celor 14 condamnaţi pentru crime de război. Şoimul avea nevoie de linişte pentru a reforma Constituţia pacifistă impusă de ocupanţi în 1946.

A făcut prima sa vizită oficială ca şef de guvern, la Beijing, iar după şase luni l-a primit pe omologul său, Wen Jiabao, cu care a semnat 'o declaraţie comună' - devenită acum literă moartă - în care ambii se angajau să facă din Marea Chinei de Est 'o mare păcii, a cooperării şi a prieteniei'. Între timp, el făcea primii paşi legali spre desfăşurarea unui referendum constituţional menit să amendeze articolul 9, care împiedică Japonia să aibă o armată regulată. Cu al şaselea buget militar al lumii - 45 de miliarde de euro în 2012, deşi se prevede o reducere de 1,8% în 2013 - Japonia nu are decât forţe de autopărare. Nimeni nu se îndoieşte însă că va reveni cu reforma constituţională rămasă în suspensie.

El va trebui să fie mai grijuliu în alegerea miniştrilor săi pentru a evita să fie întinată imaginea guvernului ca atunci când trei miniştri au demisionat după acuzaţii de corupţie şi deturnare de fonduri. El a dat de înţeles japonezilor şi că va întreprinde politici sociale de care are nevoie ţara cu cea mai îmbătrânită populaţie din lume. Principala sa provocare rămâne totuşi depăşirea accidentului nuclear de anul trecut şi problema energiei atomice.