Senatorii au aprobat, în această săptămână, introducerea în Codul Penal a sancţiunii confiscării extinse (sinteză)

Senatorii au aprobat, în această săptămână, introducerea unei noi sancţiuni în Codul Penal, cea a confiscării extinse care se aplică în cazul în care persoana este condamnată pentru comiterea unei infracţiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de cinci ani sau mai mare şi care este susceptibilă să îi procure un folos material.

Proiectul de lege de completare a Codului penal şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care transpune dispoziţiile Deciziei-cadru 2005/212/JAI a Consiliului privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiunea, a fost aprobat de plenul Senatului, luni, cu 80 de voturi pentru, trei voturi împotrivă şi 11 abţineri.

Potrivit proiectului de lege, infracţiunile penale pentru care se aplică şi sancţiunea confiscării extinse sunt proxenetismul, traficul de droguri, traficul de persoane, infracţiuni la regimul frontierei de stat a României, infracţiuni de spălare a banilor precum şi infracţiunile din legislaţia privind prevenirea şi combaterea pornografiei sau a terorismului.

De asemenea, asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni, constituirea unui grup infracţional organizat sau sprijinirea acestuia, precum şi infracţiunile contra patrimoniului sau cele privitoare la nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor pot face obiectul acestei legi.

În lista infracţiunilor sunt prevăzute, de asemenea, şi traficul de migranţi, infracţiunile privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, infracţiunile de corupţie, divulgarea secretului economic sau deturnarea de fonduri, sau cele privind traficul de organe sau celule de origine umană.

Confiscarea extinsă se dispune dacă valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de cinci ani înainte, şi dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de acesta în mod ilicit şi dacă instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale de natura celor prevăzute de lege.

Printr-un amendament al senatorilor jurişti, aprobat de plen, se stipulează faptul că se confiscă, de asemenea, şi bunurile şi banii obţinuţi din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscării.

Legea are caracter organic, iar Senatul a dezbătut proiectul legislativ în calitate de primă Cameră sesizată.

În plenul de miercuri, senatorii au aprobat propunerea legislativă a deputatului PDL Maria Stavrositu prin care se propune arborarea Drapelului României în clasele de curs din învăţământul primar şi gimnazial, precum şi intonarea Imnului naţional în fiecare zi de luni de către elevi.

Propunerea a fost aprobată de senatori cu 56 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Senatorii au respins raportul nefavorabil întocmit propunerii de lege de Comisia pentru administraţie publică din Senat cu 44 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă şi trei abţineri.

În expunerea de motive a textului de lege, iniţiatorul precizează că scopul proiectului este acela al "conştientizării tinerilor asupra importanţei simbolurilor naţionale în afirmarea demnităţii ţării prin arborarea drapelului în fiecare clasă, precum şi prin intonarea imnului".

Tot miercuri plenul Senatului a aprobat şi propunerea legislativă potrivit căreia vârsta până la care soldaţii şi gradaţii voluntari pot efectua serviciul militar creşte de la 40 de ani la 50 de ani.

Propunerea de lege, care a fost iniţiată de mai mulţi deputaţi, a fost aprobată de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi două abţineri.

Senatorii au aprobat şi raportul suplimentar favorabil cu amendamente întocmit propunerii legislative de Comisia pentru apărare din Senat, unul dintre amendamente privind majorarea vârstei până la care se consideră că soldaţii şi gradaţii voluntari îşi pot efectua serviciul militar eficient la 50 de ani. În textul iniţial al propunerii legislative se propunea majorarea vârstei de la 40 de ani la 45 de ani.

Un alt amendament adus legii prevede faptul că soldaţii şi gradaţii profesionişti în activitate care se disting prin modul de îndeplinire a atribuţiilor, pregătire profesională şi comportare demnă, participări la misiuni în afara teritoriului statului, pot fi înaintaţi într-unul dintre gradele de fruntaş, caporal clasa a III-a, clasa a II-a sau clasa I, în mod excepţional, în limita numărului aprobat de către minister, fără să fie condiţionaţi de alte criterii.

Legea are un caracter organic, iar Senatul a dezbătut-o în calitate de Cameră decizională.