Şeful Statului Major francez: Dacă nu acceptăm să ne pierdem copii şi să suferim economic pentru apărare, suntem în pericol

Generalul de top al armatei franceze a stârnit indignare sugerând că societatea franceză ar trebui să fie pregătită să-şi sacrifice copiii, pentru a permite o creştere a cheltuielilor de apărare şi pentru a apăra statul împotriva Rusiei, informează Channel4.

„Dacă ţara noastră clachează pentru că nu este pregătită să accepte – să fim sinceri – să-şi piardă copiii, să sufere economic deoarece producţia de apărare va avea prioritate, atunci suntem în pericol”, a spus Şeful Statului Major al Apărării, generalul Fabien Mandon.

Comentariile sale, făcute miercuri la o conferinţă a primarilor francezi, au provocat imediat o reacţie puternică în rândul politicienilor francezi.

Primarul din Nisa, care este şi vicepreşedinte al partidului Horizon, susţinător al lui Macron, a numit declaraţia generalului „şocantă”.

Liderul extremei stângi, Jean-Luc Mélenchon, a declarat că nu este rolul armatei „să anticipeze sacrificiile care ar fi consecinţa eşecurilor noastre diplomatice, asupra cărora opinia publică nu a fost consultată!” – o referire voalată la actuala divizare politică profundă din Franţa, care, potrivit lui Mélenchon, ar trebui rezolvată la urne.

Dar ministrul european Benjamin Haddad a sărit în apărarea generalului.

„Şeful Statului Major al Forţelor Armate rosteşte un discurs lucid şi onest despre realitatea ameninţării cu care se confruntă ţara noastră. Acesta este rolul lui. În loc să alimentăm controverse partizane, pe un fundal de indulgenţă faţă de Rusia lui Putin, să ne respectăm soldaţii”, a spus el într-o postare pe reţelele sociale.

Disputa din Franţa este cel mai recent exemplu al dificultăţilor pe care guvernele europene le întâmpină în a-i convinge pe oameni că războiul din Ucraina a zguduit continentul şi l-a împins într-o nouă eră.

La începutul acestei săptămâni, ministrul german al Apărării a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să atace o ţară NATO în trei până la patru ani.

Aliaţii occidentali au fost de acord cu o creştere masivă a cheltuielilor de apărare – în cele din urmă până la cinci procente până în 2035 – dar guvernele se tem că acest lucru va însemna reduceri nepopulare în alte domenii.

„Consolidarea rezilienţei şi a descurajării noastre necesită o abordare la nivelul întregii societăţi” – Amiral Rob Bauer, fost oficial NATO

Spania a respins categoric creşterea cheltuielilor de apărare. Prim-ministrul Pedro Sanchez a numit-o „nerezonabilă, dar şi contraproductivă”.

Societăţii îi lipseşte „forţa de spirit de a accepta suferinţa pentru a proteja cine suntem”, a avertizat generalul Mandon în discursul său de ieri.

Oficialii militari se tem că politicienii şi cetăţenii nu au înţeles încă pe deplin cum ar putea arăta războiul modern în Europa.

„Consolidarea rezilienţei şi a descurajării noastre necesită o abordare la nivelul întregii societăţi, în care guvernele, companiile şi cetăţenii îşi asumă responsabilităţile şi lucrează împreună intens”, a îndemnat fostul oficial NATO, amiralul Rob Bauer.

Dronelor neidentificate care au stricat vacanţele pasagerilor pe aeroporturi din Belgia, Danemarca şi Germania în ultimele luni ar putea fi cea mai mică mostră a unui tip de război care nu mai este departe de câmpul de luptă, sugerează analiştii militari.

Conducte tăiate, cabluri şi aşa-numita flotă din umbră a Rusiei ar putea fi alte exemple.

Secretarul Apărării din Marea Britanie a declarat pentru Channel 4 News la începutul acestei săptămâni că Marea Britanie este „pregătită” să răspundă după ce o navă de spionaj rusească a fost zărită în largul coastelor Scoţiei.

Relatările privind un posibil acord de pace SUA–Rusia pentru Ucraina au ridicat speranţe că s-ar putea evita un conflict european mai amplu.

„Pericolul reprezentat de Rusia nu se va încheia când se va termina acest război” – Mark Rutte, secretarul general al NATO

Dar liderii UE sunt precauţi în privinţa oricărui acord făcut peste capul lor.

„Ceea ce noi, ca europeni, am susţinut întotdeauna este o pace lungă, durabilă şi dreaptă, şi salutăm orice eforturi pentru a o obţine. Desigur, pentru ca orice plan să funcţioneze, este nevoie ca ucrainenii şi europenii să fie implicaţi. Acest lucru este foarte clar”, a spus în această dimineaţă şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat, de asemenea, împotriva presupunerii că sfârşitul războiului din Ucraina ar însemna sfârşitul problemelor noastre.

„Ameninţările cu care ne confruntăm sunt reale şi durabile. Pericolul reprezentat de Rusia nu se va încheia când se va termina acest război… Nu putem fi naivi. Trebuie să fim pregătiţi”, a spus el la începutul lunii.