Şeful CSM nu îşi dă demisia după decizia CCR. Ce mesaj le transmite contestatarilor săi

Nu demult, Consiliul Superior al Magistraturii şi Senatul şi-au dat mâna şi au interpretat legea astfel încât opt dintre cei 14 membri CSM, care au intrat în componenţa instituţiei mai târziu, înlocuind alţi membri, să primească mandate pline de 6 ani, adică să rămână în funcţie şi după data de 6 ianuarie 2017, atunci când, în mod normal, toţi membrii actualului plen trebuie să îşi încheie mandatul.

Cazul a ajuns pe masa Curţii Constituţionale care a decis, cu unanimitate de voturi, că mandatul tuturor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii expiră în acelaşi timp, la împlinirea termenului de 6 ani, având în vedere trăsătura CSM de organism colegial.

Imediat după decizie, Forumul Judecătorilor din România i-a cerut preşedintelui Consiliului, Mircea Aron, "să îşi asume întreaga răspundere pentru situaţia creată în urma demersurilor individuale, sub forma unor scrisori, prin care a determinat Senatul României să modifice intempestiv şi netransparent modalitatea de interpretare şi aplicare a legii cu privire la durata mandatului membrilor CSM."

Cum răspunde şeful CSM

Preşedintele CSM, Mircea Aron, a atras atenţia că în spaţiul public s-au prorogat unele "mesaje neconforme cu realităţile şi motivaţiile instituţionale care au condus Consiliul Superior al Magistraturii să confere dispoziţiei legale invocate interpretarea promovată în acţiunile întreprinse instituţional în legătură cu validarea, de către Senatul României, a mandatelor unui număr de 8 membri aleşi în conformitate cu procedurile legale în vigoare".

În acest context, "pentru o corectă informare a publicului", Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media al CSM a fost abilitat să facă următoarele precizări:

"Acţiunile întreprinse de Consiliul Superior al Magistraturii, atât la nivelul Senatului României cât şi ulterior, în procedura desfăşurată la instanţa de contencios administrativ, au avut ca temei legislaţia în vigoare, precum şi jurisprudenţa Curţii de Apel Bucureşti (aici) şi a Curţii Constituţionale (Decizia CCR nr. 375 din 6 iulie 2005

În concret, acţiunile şi apărările promovate de Consiliu au avut ca principală premisă autoritatea de lucru judecat în ceea ce priveşte motivele cuprinse în Sentinţa civilă nr. 3081 din 19 aprilie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII Contencios Administrativ şi Fiscal (aici), rămasă definitivă prin nerecurare.

Astfel, instanţa de contencios administrativ a decis ca "(...) mandatul unui membru CSM este de 6 ani, însă poate înceta înainte de termen. În acest caz, începe un nou mandat care, în lipsa unor dispoziţii legale exprese, este tot de 6 ani..." (extras din Sentinţa civilă nr. 3081 din 19 aprilie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti).

Ca efect al sentinţei civile menţionate, un număr de trei membri aleşi ai CSM care şi-au început mandatul anterior anului 2011 (n.n. – în ianuarie 2011 a debutat mandatul actualului Consiliu) şi-au continuat şi exercitat efectiv mandatele individuale de 6 ani în interiorul mandatului actualului Consiliu, fapt ce a condus la alegerea individuală a trei dintre membrii actualului Consiliu, care au făcut obiectul procedurii de validare contestate.

Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale în data de 2 iunie 2016 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 317/2004, urmează a fi prezentate în cuprinsul deciziei Curţii, care, după redactare, va fi publicată în Monitorul Oficial al României.

În acest context, CSM apreciază că dialogul public pe această temă trebuie să respecte şi să reflecte rigorile instituţionale şi exigenţele profesiei de magistrat astfel încât, şi prin modalităţile de manifestare publică şi mediatică, să se răspundă aşteptărilor pe care societatea le are în raport cu instituţiile şi reprezentanţii şi/sau exponenţii sistemului judiciar."

De asemenea, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media al CSM este abilitat să informeze publicul asupra capacităţii instituţionale a Consiliului "de a gestiona transparent şi cu respectarea prevederilor legale procedura de alegere a noilor membri CSM pentru mandatul 2017 - 2022, care să respecte exigenţele interpretării date de Curtea Constituţională", conform deciziei din 2 iunie.

Proiectul de calendar pentru alegerea membrilor CSM va fi analizat luni, 6 iunie, în Comisia de specialitate a CSM, urmând ca forma adoptată de Comisie să fie supusă dezbaterii şi aprobării Plenului CSM în prima sa şedinţă de lucru care va avea loc marţi, 7 iunie 2016.

Pentru mai multe detalii pe această temă citiţi Jocuri politice la vârful Justiţiei? Curtea Constituţională face ordine la CSM