Şeful CCR explică de ce a fost invalidată candidatura lui Călin Georgescu. Ce spune despre presiunile la adresa Curţii

Preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache, a venit cu explicaţii oficiale, vineri, după ce Călin Georgescu a fost scos din cursa pentru Cotroceni.

Hotărârea CCR în cazul CG a fost adoptată cu unanimitate de voturi în şedinţa din 11 martie şi a confirmat decizia Biroului Electoral Central prin care era invalidată candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale.

Acum, şeful CCR a transmis că, "având în vedere interesul public semnificativ şi discuţiile din spaţiul public privind această decizie, dorim să prezentăm principalele aspecte juridice care au stat la baza acestei hotărâri":

Contextul deciziei

CCR a observat că, în ultima perioadă, au existat numeroase tentative de discreditare a argumentaţiei juridice constituţionale care fundamentează deciziile sale. Justiţia constituţională este esenţială pentru protecţia ordinii constituţionale şi pentru menţinerea echilibrului democratic. De aceea, orice decizie adoptată trebuie analizată prin prisma normelor constituţionale şi a principiilor statului de drept.

Motivele respingerii contestaţiilor

Curtea a examinat cinci critici principale invocate în contestaţiile formulate, fiecare fiind analizată separat:

1. Pretinsa încălcare a normelor procedurale de către Biroul Electoral Central (BEC)

CCR a stabilit că aceste aspecte sunt chestiuni tehnice, care nu pun în discuţie validitatea formală a deciziei BEC.

2. Competenţa BEC de a analiza condiţiile de eligibilitate

Prin Hotărârea nr. 32/2024, CCR a recunoscut această competenţă a BEC pentru procesul electoral în curs, stabilind că Biroul Electoral avea nu doar dreptul, ci şi obligaţia de a verifica respectarea Constituţiei de către candidaţii la alegeri.

3. Argumentaţia juridică a BEC privind neînregistrarea candidaturii

BEC a constatat că neregularităţile din alegeri, care au condus la anularea scrutinului, constituie o conduită contrară Constituţiei.

Curtea a precizat că respectarea legilor este obligatorie şi că încălcarea acestora echivalează cu o încălcare a Constituţiei.

4. Efectul perpetuu al deciziei de excludere a unui candidat

CCR a precizat că neînregistrarea unei candidaturi pe motiv de încălcare a principiilor constituţionale nu reprezintă o sancţiune perpetuă. Situaţiile sunt analizate de la caz la caz şi depind de respectarea ulterioară a valorilor constituţionale.

5. Dreptul de apărare în faţa BEC şi CCR

Procedura în faţa BEC nu este una litigioasă, ci administrativă. Decizia BEC este un act administrativ supus controlului CCR.

Contestaţiile în materie electorală privind alegerea Preşedintelui României sunt analizate exclusiv de CCR, conform Constituţiei şi Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Mesajul şefului CCR legat de presiuni

"În cadrul procesului de alegere a Preşedintelui României din anul 2025, viaţa publică este marcată de o competiţie politică efervescentă, context în care Curtea Constituţională, în exercitarea atribuţiilor şi funcţiilor sale esenţiale, trebuie să asigure menţinerea echilibrului constituţional general, stabilitatea ordinii constituţionale şi pacificarea vieţii publice, indiferent de intesitatea, fluctuaţiile şi variaţiile procesului politic şi electoral.

Pentru instituţia contenciosului constituţional, exigenţele şi cerinţele Legii fundamentale reprezintă reperul şi sistemul referenţial de legitimitate şi validitate a acţiunilor din sfera vieţii publice în coordonatele democraţiei constituţionale.

Actele jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale sunt şi trebuie să fie expresia preeminenţei dreptului şi a domniei legii în scopul asigurării protecţiei cadrului constituţional, care se situează deasupra intereselor grupurilor de interese politice sau de altă natură din societatea românească în competiţia lor pentru accederea la puterea politică instituţionalizată."