Şefa Comisiei Juridice a Senatului, despre comunicatul CCR privind decizia CJUE: O glumă proastă

Preşedinta Comisiei Juridice a Senatului, Laura-Iuliana Scântei, a afirmat marţi, la RFI, că reacţia Curţii Constituţionale a României (CCR) privind decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), care stabileşte independenţa judecătorilor naţionali faţă de CCR, nu reprezintă poziţia oficială a României. Mai mult, Scântei consideră comunicatul CCR legat de decizia CJUE drept o „glumă proastă”.

”Mi s-a părut o glumă proastă atunci când am citit în 23 decembrie acest comunicat de presă. Cunosc foarte bine modul de lucru al CCR şi atribuţiile acestei Curţi. Să citeşti această postare şi să vii din zona politico-juridică a Parlamentului, înseamnă de fapt să nu o bagi deloc în seamă. Nici un om serios din ţara asta, nici un politician serios nu trebuie să ajungă să dea valoare juridică, să transforme într-un conflict, hai să zicem forţat, diplomatic între România şi Comisia Europeană, cu privire la o posibilă nerespectare a angajamentelor europene, pe baza acestui comunicat de presă. Nu are nici o valoare juridică, nu are temei să angajeze, nici măcar nu are CCR competenţe să analizeze, potrivit legii sale proprii, efectele deciziilor CJUE. Să le aplice!”, a subliniat Laura-Iuliana Scântei, adăugând că CJUE are dreptate în disputa cu CCR.

”Păi, cine să aibă dreptate? CJUE. Dacă invocăm comunicatul postat în data de 23 decembrie pe site-ul Curţii (Constituţionale-n.r.), aş vrea să remarcăm un singur lucru, care e extrem de important: comunicatul acesta nu are nici o valoare juridică, el nu reprezintă poziţia României faţă de angajamentele asumate deja la data aderării la UE şi din datele pe care le deţinem, nu reprezintă nici poziţia oficială a CCR, nefiind asumat într-o şedinţă de plen şi votat de majoritatea judecătorilor Curţii Constituţionale, aşa cum cer legea şi regulamentul de organizare şi funcţionare. Vorbim de o postare, de fapt, pe site-ul Curţii, probabil neasumată deloc o semnătură, postat de un departament intern de relaţii externe, protocol şi relaţii cu presa. Dacă ne uităm în regulamentul de organizare şi funcţionare al Curţii, vedem că acest departament intern este subordonat direct unui singur om, respectiv preşedintelui CCR”, a declarat senatoarea.

Scântei anunţă că disputa CCR-CJUE va ajunge pe masa Comisiei Juridice:

”Voi pune în prima şedinţă a Comisiei Juridice a Senatului, voi pune în discuţia membrilor comisiei acest comunicat de presă, cum se intitulează el şi ce efecte juridice poate avea un astfel de comunicat, de exemplu, cu privire la atribuţia Parlamentului, a Senatului, în cazul nostru, de a legifera cu recunoaşterea primatului şi respectarea Dreptului european”. Detalii aici.

Context

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a hotărât că judecătorii naţionali sunt independenţi faţă de deciziile Curţilor Constituţionale dacă acestea contravin dreptului Uniunii Europene, putând să nu le aplice fără riscul de a fi anchetaţi disciplinar, se arată într-un comunicat al CJUE.

Mai mult, în documentul citat, CJUE a reiterat că recomandările adresate României de către Comisia Europeană, în cadrul MCV, au caracter obligatoriu.

Iată câteva dintre argumentele CJUE:

* Dreptul european are întâietate în faţa dreptului naţional, dacă deciziile CCR contravin dreptului european;

* Interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european;

* Apare riscul de prescripţie în dosarele penale ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european;

* Instanţele nu pot lăsa neapărate interesele financiare ale Uniunii Europene prin aplicarea unor decizii ale unor Curţi Constituţionale lipsite de independenţă politică.

Potrivit sursei citate, decizia Curţii de Justiţie a UE a fost luată în mai multe cazuri, printre care şi cele în care Înalta Curte a întrebat CJUE dacă poate lăsa neaplicate deciziile CCR privind aşa-zisa nelegală compunere a completurilor de 3 şi 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Detalii aici.

Ulterior, Curtea Constituţională a României (CCR) a transmis, joi, un răspuns la decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care stabilise la începutul săptămânii că judecătorii naţionali sunt independenţi faţă de deciziile Curţilor Constituţionale dacă acestea contravin dreptului Uniunii Europene, putând să nu le aplice fără riscul de a fi anchetaţi disciplinar. Concret, CCR susţine că decizia CJUE poate fi pusă în aplicare doar după o revizuire a Constituţiei României.

„CJUE recunoaşte, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremaţiei dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispoziţiile interne, inclusiv cele de ordin constituţional să poată împiedica acest lucru, şi potrivit cărora instanţele naţionale sunt ţinute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică naţională contrară unei dispoziţii a dreptului UE, presupun revizuirea Constituţiei în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituţiei în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la iniţiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii şi în condiţiile prevăzute chiar în Constituţia României”, se arată în comunicatul CCR. Detalii aici.