Şefa Comisiei de Apărare: România are acum şansa să restarteze "industria-cenuşăreasă" de armament. Putem deveni lideri în UE
Senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, preşedinta Comisiei pentru Apărare, a analizat, într-o intervenţie TV, implicaţiile strategiei de apărare a României, angajamentele asumate în privinţa cheltuielilor din PIB pentru apărare în cadrul NATO, dar şi oportunităţile oferite de contextul actual pentru revitalizarea industriei naţionale de apărare.
Jurnalistă: Lăudându-l pe Donald Trump, NATO a depus toate eforturile pentru a-l mulţumi şi pentru a menţine Alianţa unită la summitul de la Haga, arată o analiză Reuters. Planul a reuşit, deşi s-au evitat în mare măsură subiecte dificile de importanţă vitală pentru NATO, cum ar fi războiul din Ucraina, strategia faţă de Rusia şi o probabilă reducere a trupelor americane în Europa.
Membrii europeni ai Alianţei au promis să dubleze suma alocată cheltuielilor militare. Problema este că majoritatea nu-şi permite să cheltuiască 5% din PIB. Ce înseamnă, de fapt, că vorbim despre această strategie de apărare, creşterea PIB-ului, 5% din PIB, dar, ca să traducem pe înţelesul tuturor, pentru cei care ne urmăresc, ce înseamnă asta?
Nicoleta Pauliuc: Ok, haideţi să începem atunci cu ce înseamnă strategia de apărare. Strategia de apărare este un document strategic cu care Preşedintele nou ales are obligaţia ca, în termen de şase luni, să se prezinte în Parlament cu principalele linii de acţiune atunci când vorbim de securitate. Adică va identifica care sunt ameninţările, care sunt vulnerabilităţile, soluţiile la aceste ameninţări.
Apoi, tot în acest concept, în acest document strategic, aşa cum am spus, vom întâlni trimiteri către parteneriatele strategice ale României. Vom vorbi despre NATO, cât de important este rolul României şi întărirea rolului României în cadrul alianţei politico-militare, despre relaţia sau locul României în cadrul Uniunii Europene şi celelalte parteneriate strategice.
Dar cred că cei care ne urmăresc astăzi vor să înţeleagă efectiv ce înseamnă securitatea, care este impactul atunci când vorbim de securitate, de strategia de securitate asupra cetăţenilor români. Vedeţi, conceptul de securitate – sunt sigură că şi în acest nou document elaborat de noul Preşedinte, de specialiştii din zona de securitate, şi care va fi supus aprobării în Parlament – va vorbi despre conceptul de securitate extinsă.
Adică suntem poate obişnuiţi, când vorbim de securitate, să ne gândim la apărare militară, să ne gândim la înarmare, să ne gândim la capabilităţi pe care punem mâna. Dar, în realitate, când vorbim de securitate, vorbim despre graniţe sigure, vorbim despre drepturi, vorbim despre libertăţi, vorbim despre viitorul cetăţenilor români, vorbim despre spitale funcţionale, vorbim despre educaţie, vorbim despre energie, vorbim despre siguranţa cetăţenilor în viaţa de zi cu zi, dar şi în online, pentru că astăzi toţi cei care avem o vârstă mai mare de şapte ani trăim o viaţă dublă, online şi offline. În online, acolo suntem, aş spune eu, la un clic distanţă faţă de pericolele pe care le întâlnim la tot pasul. Poate că noi suntem adulţi şi încercăm să înţelegem şi să ne...
Jurnalistă: Dar războiul hibrid este deja foarte prezent.
Nicoleta Pauliuc: Da, războiul hibrid... şi am văzut ce s-a întâmplat, efectiv, în luna noiembrie-decembrie.
Dacă aş spune un minus al îndeplinirii mandatului nostru de parlamentari, la care ne referim – facem trimitere la Strategia Naţională de Apărare, care a expirat în 2024 –, aş spune că n-am reuşit ca în şcoli să implementăm educaţia digitală, adică să-i învăţăm pe copiii noştri să nu devină victime ale dezinformărilor şi ale manipulărilor din online. Şi cred eu că acest deziderat îl vom întâlni în noua strategie de apărare.
Şi un lucru foarte, foarte important, pe care cred că îl vom întâlni – aşa cum aţi spus şi dumneavoastră – este creşterea contribuţiei noastre din PIB atunci când vorbim de cheltuielile pentru securitate, aş spune. Pentru că aici avem aşa: s-a agreat 3,5% pentru cheltuieli directe. Adică ce înseamnă? Cheltuieli de personal, pensii, plata anumitor capabilităţi. Cumpărăm ceva, o capabilitate militară.
Şi 1,5% cheltuieli conexe. Ce înseamnă cheltuieli conexe? Cheltuieli indirecte, ca să le spunem aşa. Înseamnă mobilitate militară. Adică în momentul în care noi facem o autostradă, care înseamnă posibilitatea ca tu să mergi cu o capabilitate dintr-un loc în altul, înseamnă că acele cheltuieli noi le putem înscrie în zona de cheltuieli pentru securitatea naţională. Putem vorbi despre apărare cibernetică, putem vorbi despre pregătirea militarilor noştri.
Sunt lucruri punctuale pe care noi le putem adăuga la contribuţia noastră atunci când vorbim de 5%. Un lucru pe care trebuie să-l spunem, şi românii trebuie să-l ştie, este că nu vom cheltui de mâine aceşti bani. Adică noi nu vom pune 3,5% din PIB pentru înzestrare, ci vom face gradual.
Jurnalistă: Este un plan făcut deja?
Nicoleta Pauliuc: Asta urmează. Şi l-am văzut pe preşedintele Nicuşor Dan care a spus foarte clar că noi avem bugetat 2,5% din PIB pentru apărare. Vom creşte cu 0,2% în fiecare an, urmând ca în şapte ani să ajungem la 3,5%.
O menţiune aş vrea să adaug aici: în 2029, participanţii la summitul de la Haga au precizat că venim să facem o evaluare, să vedem exact unde suntem şi dacă toate statele aliate s-au ţinut de promisiune. Eu spun că, din orice criză, noi trebuie să beneficiem. Şi aici vorbim despre posibilitatea de înzestrare. Posibilitatea de înzestrare ne dă ocazia să restartăm industria de apărare. Acea cenuşăreasă a industriei. Ştiţi, România până în 1989 a fost printre primii 10 producători de armament.
Dacă noi acum vom folosi toate instrumentele care sunt puse la dispoziţia noastră – şi aici vorbim de Uniunea Europeană, ştiţi prea bine despre ReArm, despre acel program care oferă şi dă posibilitatea statelor membre ale Uniunii Europene să acceseze fonduri cu o dobândă foarte mică, cu o perioadă de graţie de 10 ani şi o returnare a împrumutului până la 40 de ani – de a investi în industria de apărare...
Deci, dacă România îşi va face lecţiile de această dată şi sub presiunea Uniunii Europene, avem posibilitatea să atragem 8 miliarde de euro. 8 miliarde de euro care, venite în economia românească, ce fac? Forţă de muncă şi putem vorbi despre dividende sociale, adică devenim producători, steagul românesc al producătorilor de armament din România, exportăm produse, deci devenim un nume în domeniile pe care noi ni le alegem.
Până în septembrie, noi trebuie să mergem la Bruxelles şi să spunem aşa: România vrea să fie lider în domeniile astea, vrem să facem asta, să construim aici, să dezvoltăm zona aceasta de industrie, ne propunem să facem lucrul ăsta, şi în momentul în care vor ajunge la o concluzie… ce e mai important vreau să spun: că atunci când vorbim de accesarea acestor fonduri, trebuie minim două ţări. Minim două ţări înseamnă că România poate intra într-un parteneriat cu Polonia, sau cu Ucraina, sau cu orice alt stat din Uniunea Europeană.
Jurnalistă: Ce înseamnă donaţia făcută de Olanda, apropo de F-16?
Nicoleta Pauliuc: Donaţia făcută de Olanda aş spune că e primul obiectiv din programul de guvernare îndeplinit. Noi ne-am propus, atunci când vorbim de apărare, ca România să devină un centru internaţional de pregătire al piloţilor, la Feteşti, pentru că acolo este centrul unde noi îi pregătim pe piloţii ucraineni, şi acum, prin aceste capabilităţi care intră în dotarea Armatei Române, România – sper să nu greşesc – cred că avem aproximativ 80 de F-16, ştim foarte clar că avem un centru de mentenanţă la Bacău pentru F-16, deci centru de pregătire a piloţilor pentru toate statele care au în dotare F-16. Şi aici putem vorbi de state din Orientul Mijlociu, Bulgaria, România şi toate cele care au această dotare.
