Seceta din China a transformat vaste porţiuni de teren în deşert
Desert în provincia Guizhou. Zonele din nord vest şi sudul Chinei se luptă cu probleme serioase datorate secetei care bântuie de mai mulţi ani (The Epoch Times Photo Archive.)
Patru ani de secetă în sudul şi nord-vestul Chinei au dus la o deşertificare severă, recolte slabe şi lipsa apei, fiind afectate vieţile a 400 milioane de oameni, potrivit declaraţiilor unui ONG chinez.
China Green Foundation susţine că un total de 2,6 milioane de kilometri pătraţi de teren s-au transformat în deşert, reprezentând 27,4 la sută din terenul Chinei. În medie, 2,460 km pătraţi de teren devine deşert în fiecare an, dar seceta accelerează procesul.
Pe 18 martie, Cotidianul Poporului - revista regimului chinez - a raportat că 12 provincii sudice sunt afectate, inclusiv Hubei, Guizhou, Yunnan şi Sichuan.
Doamna Chen din Wangjiazhai, provincia Guizhou, a declarat pentru The Epoch Times că oamenii aşteaptă să plouă astfel încât să poată planta. "Nu a mai plouat de câteva luni, poate de o jumătate de an deja ... Terenul este uscat şi tare şi nu poate fi cultivat; nici măcar porumbul nu mai creşte aici."
În Laohekou City, provincia Hubei, un strat gros de nisip de circa 50 de centimetri s-a depus de-a lungul malurilor râului Hanjiang, iar întreaga zonă pe o rază de 2 kilometri de la râu este acoperită de nisip.
O localnică a declarat pentru ziarul The Epoch Times că nu a mai plouat din septembrie: "Culturile s-au uscat, iar viaţa este foarte grea. Zonele din apropierea râului sunt pline de nisip, care se răspândeşte cu fiecare zi care trece. Indiferent cât de greu săpăm, există nisip peste tot."
Problema deşertificării cu care se confruntă China este printre cele mai severe din lume şi ar putea afecta grav dezvoltarea economică a ţării.
He Qinglian, proeminentă autoare şi economistă chineză, a afirmat într-un articol din 2005 că o mare parte a prejudiciului adus ecosistemului poate fi atribuit Partidului Comunist şi că această problemă de mediu trebuie rezolvată prin mijloace politice.
Dna He a spus că degradarea cauzată de tehnologiile moderne, cum ar fi barajul Trei Trecători este mult mai rea decât daunele provocate de conducătorii mongoli în timpul dinastiei Yuan, care au transformat un teren agricol bogat din sudul fluviului Yangtze în ferme de animale, fiind dispreţuiţi pentru aceasta de fermierii locali.
"În plus, în ce priveşte problemele legate de sistemul de guvernare, regimul trebuie să îşi folosească entuziasmul ca în locul culturii de partid de spălare a creierului, să popularizeze concepte legate de mediu în rândul oamenilor", a adăugat dna He.
