Scrutin prezidenţial crucial în Republica Moldova. Dar frauda electorală ameninţă democraţia

În cadrul referendumului naţional din 20 octombrie, moldovenii au votat cu o majoritate extrem de redusă, de 50,35%, în favoarea asigurării unei căi către aderarea la UE. Însă rezultatul a fost umbrit de acuzaţiile privind o schemă de cumpărare de voturi susţinută de Moscova, potrivit AP News.

În cadrul alegerilor prezidenţiale desfăşurate în aceeaşi zi, actuala preşedintă pro-occidentală Maia Sandu a obţinut 42% din voturi, dar nu a reuşit să obţină o majoritate absolută. Duminică, ea se va confrunta cu Alexandr Stoianoglo, un fost procuror general prietenos cu Rusia, într-un al doilea tur de scrutin considerat a fi o alegere între opoziţii geopolitice — din nou.

Ca şi în cazul referendumului UE, un sondaj publicat săptămâna aceasta de compania de cercetare iData indică pentru duminică o cursă strânsă, care înclină spre o victorie la limită a Maiei Sandu, un rezultat care s-ar putea baza pe diaspora numeroasă din Moldova.

Funcţia prezidenţială implică puteri semnificative în domenii precum politica externă şi securitatea naţională.

În urma celor două voturi din octombrie, forţele de ordine din Moldova au declarat că o schemă de cumpărare a voturilor a fost orchestrată de Ilan Şor, oligarhul exilat care trăieşte în prezent în Rusia şi condamnat în contumacie în 2023 pentru fraudă şi spălare de bani. Procurorii susţin că 39 de milioane USD au fost plătite către mai mult de 130.000 de destinatari prin intermediul unei bănci ruseşti sancţionate la nivel internaţional, pentru a vota între septembrie şi octombrie. Şor neagă.

„Aceşti oameni care merg la Moscova, care vin cu sume foarte mari de bani, sunt lăsaţi să se plimbe liberi”, a declarat Octavian Ţîcu, care a candidat în cursa prezidenţială cu şanse mici.

Era „evident”, a adăugat Ţîcu, că voturile „nu vor fi corecte sau democratice”. Dintre cei 11 candidaţi din primul tur, el a fost singurul care a susţinut-o pe Sandu în turul doi.

Alegătorii din regiunea separatistă Transnistria, favorabilă Kremlinului, care şi-a declarat independenţa după un scurt război la începutul anilor 1990, pot vota în Moldova propriu-zisă. Transnistria a fost o sursă de tensiune în timpul războiului din Ucraina vecină, mai ales că aici se află o bază militară cu 1.500 de soldaţi ruşi.

Ţîcu a avertizat că dacă trupele ruse din Ucraina ajung în oraşul-port Odesa, acestea ar putea „să se alăture regiunii transnistrene, iar apoi Republica Moldova va fi ocupată”.

În Găgăuzia, o parte autonomă a Moldovei unde doar 5% au votat în favoarea UE, un medic a fost reţinut după ce ar fi constrâns 25 de rezidenţi ai unui cămin pentru persoane în vârstă să voteze pentru un candidat pe care nu l-au ales. Poliţia a declarat că a obţinut „dovezi concludente”, inclusiv transferuri financiare de la aceeaşi bancă rusă sancţionată.

Autorităţile anticorupţie au efectuat sute de percheziţii şi au confiscat peste 2,5 milioane euro în numerar, în încercarea lor de a lua măsuri drastice.

Joi, procurorii au percheziţionat sediul unui partid politic şi au declarat că 12 persoane sunt suspectate că au plătit alegători pentru a alege un candidat în cursa prezidenţială. De asemenea, a fost deschis un dosar penal în care 40 de angajaţi ai agenţiilor de stat au fost suspectaţi de luare de mită electorală.

În loc să obţină sprijinul covârşitor pe care Maia Sandu îl spera, rezultatele ambelor scrutine au arătat că sistemul judiciar din Moldova este incapabil să protejeze în mod adecvat procesul democratic. De asemenea, acestea au permis unei părţi a opoziţiei pro-Moscova să pună la îndoială validitatea voturilor.

Igor Dodon, liderul Partidului Socialiştilor şi fost preşedinte care are legături strânse cu Rusia, a declarat săptămâna aceasta că „nu recunoaştem” rezultatul referendumului şi a catalogat-o pe Maia Sandu drept „un dictator în fustă” care va „face orice pentru a rămâne la putere”.

Maia Sandu a recunoscut că buletinele de vot au fost afectate de fraude fără precedent şi de ingerinţe străine, care au subminat rezultatele, calificând ingerinţele drept un „atac josnic” la adresa suveranităţii Republicii Moldova.

„Dacă sistemul judiciar nu se trezeşte [...] dacă închide ochii pentru a vinde ţara, viitorul Moldovei va fi în pericol pentru decenii”, a avertizat ea.

Republica Moldova este una dintre cele mai sărace ţări din Europa şi a fost lovită puternic de inflaţie de la începutul războiului. Tatiana Cojocari, expertă în politica externă a Rusiei la think-tank-ul WatchDog din Chişinău, spune că acest lucru înseamnă că mulţi cetăţeni ar putea „cădea pradă corupţiei electorale” pentru sume relativ mici de bani.

„Pentru Rusia, este foarte important să aibă cât mai multe resurse cu care să lucreze. Aceasta creează haos, atât din punct de vedere informaţional, cât şi politic”, a declarat Cojocari, adăugând că Rusia «s-a întors puţin la tacticile Războiului Rece şi le foloseşte cu abilitate, doar că acum adaptate la social media».

În urma invaziei ruse în Ucraina în 2022, Moldova a depus o cerere de aderare la UE. I s-a acordat statutul de ţară candidată în luna iunie a aceluiaşi an, iar în vara anului 2024, Bruxelles-ul a fost de acord să înceapă negocierile de aderare. Această schimbare bruscă spre vest a iritat Moscova şi a deteriorat semnificativ relaţiile cu Chişinăul.

De atunci, autorităţile moldovene au acuzat în repetate rânduri Rusia că duce un vast „război hibrid”, de la ample campanii de dezinformare la proteste ale partidelor pro-ruse şi la scheme de cumpărare de voturi care subminează alegerile la nivel naţional. Rusia a negat că se amestecă.

Platformele social media au jucat un rol crucial în diseminarea propagandei ruseşti în Moldova, spune Andrei Rusu, expert în monitorizarea mass-mediei la WatchDog.

„Una dintre cele mai mari minciuni este că, dacă moldovenii aderă la UE, vor intra în război cu Rusia, îşi vor pierde credinţa şi valorile tradiţionale sau vor fi obligaţi să urmeze propaganda LGBT”, a declarat el.

Moldovenii care au trăit în Uniunea Sovietică, a adăugat el, se pot strădui să identifice propaganda rusă despre UE şi Occident şi să facă diferenţa între videoclipurile reale şi cele generate de inteligenţa artificială, cum ar fi cele care au apărut frecvent online şi care o înfăţişează pe Maia Sandu.

În ultimele săptămâni, Meta şi Telegram au eliminat mai multe conturi false care se dezlănţuiau împotriva UE şi a Maiei Sandu şi care îşi exprimau sprijinul pentru partidele pro-ruse.

Cu toate acestea, observatorii Moldovei avertizează că principala ţintă a Moscovei ar putea fi alegerile parlamentare din 2025. Scăderea sprijinului pentru Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), partid pro-occidental aflat la guvernare, sugerează că acesta şi-ar putea pierde majoritatea în legislativul de 101 locuri.

„Aşteptăm deja alegerile parlamentare pentru a vedea alte tactici şi strategii”, a adăugat Cojocari. „Acest guvern nu va mai putea ... să asigure o majoritate parlamentară”.

Ţîcu a avertizat că trebuie să se facă mai mult pentru a contracara interferenţa străină, sau să se confrunte cu un „pericol de guvernare hibridă” cu forţele pro-ruse.

„Au fost adoptate legi foarte bune, dar nu sunt puse în aplicare”, a spus el. Preşedintele rus Vladimir „Putin nu doreşte un război în Moldova, el vrea să arate lumii şi Europei un caz în care politicile de integrare europeană au eşuat”.