Schimbări majore pe litoral? “Sudul” vrea să meargă pe urmele “Nordului”

Consiliul de Administraţie al SC Neptun–Olimp ar putea fi schimbat în mai puţin de o lună, pentru data de 23 octombrie fiind convocată o Adunare Generală pentru modificarea componenţei CA. Schimbările în administraţia societăţii de stat din turism vin pe fondul unor evoluţii financiare negative, urmare a faptului că “Sudul” – reprezentat în special de staţiunile Neptun, Olimpic, Saturn sau Jupiter – a rămas cu mult în spatele “Nordului” - în special Mamaia – care a cules toţI laurii în acest sezon estival.

Potrivit raportului administratorilor, SC Neptun–Olimp a încheiat primul semestru al lui 2012 cu o pierdere de 650.495 de lei, mai mult decât dublu comparativ cu perioada de referinţă din 2011, atunci când firma a înregistrat pierderi de 303.946 de lei. Acestor rezultate le-a corespuns o cifră de afaceri netă de numai 67.233 de lei, în primul semestru 2012, mult mai mică decât cifra de afaceri din perioada de referinţă de anul trecut, atunci când Neptun–Olimp a înregistrat 215.047 lei.

Potrivit raportului Bursei de Valori Bucureşti, societatea a încheiat anul 2011 cu pierderi de 749.420 de lei, în condiţiile în care, în 2010, a înregistrat un profit de peste trei milioane de lei. Cifra de afaceri a operatorului din turismul constănţean a avut o evoluţie asemănătoare, respectiv 437.103 lei, în 2011, în condiţiile în care în 2010 compania a avut o cifră de afaceri de peste 1,8 milioane de lei, iar în 2009 acest indicativ financiar a fost de peste patru milioane de lei, de nouă ori mai mare decât în anul financiar 2011.

Ministerul Turismului controlează 52,2% din acţiunile SC Neptun–Olimp, în timp ce S.I.F. Transilvania deţine 41,1% din portofoliul de acţiuni, iar restul revine unor persoane fizice.

O radiografie a staţiunilor din Sud este făcută de mai multe ziare locale, printre care “Dezvăluiri” sau “Observator de Constanţa”. Conform acestor surse, din păcate, staţiunile din sud au fost ignorate de ultimii primari ai Mangaliei, fapt ce s-a tradus uneori prin servicii deficitare la capitolul salubritate, iluminat public, câini vagabonzi. De asemenea, privatizarea după ureche şi pentru interese personale a făcut ca mai multe hoteluri din zonă să fie preluate de persoane care le-au cumpărat ieftin pentru a le vinde scump mai târziu. Criza economică le-a încurcat socotelile, astfel că unităţile turistice au rămas în paragină şi strică aspectul unor zone din aceste staţiuni.

Doi dintre cei mai experimentaţI investitori din zona de Sud a litoralului, Dumitru Filip (fost director al staţiunii Neptun) şi Ion Petcu (unul dintre primii manageri ai turismului de pe litoral) au comentat situaţia. “Îmi amintesc cum mergem la contractări în Germania de Vest, iar acolo cei de la TUI, Neckermann sau ITS, marii tour-operatori de azi şi de atunci, se căciuleau, pur si simplu, pentru câteva zeci de locuri în plus în staţiunile din Sudul litoralului românesc, fie chiar şi în capetele de sezon: luna mai şi prima jumătate a lui octombrie! Prin Sudul litoralului românesc au ajuns aceşti mari tour-operatori ceea ce sunt astăzi. Ei au ajuns mari, îşi trimit turiştii spre destinaţii mai primitoare, iar noi nu putem să ne aducem nici măcar turiştii autohtoni în staţiunile noastre”, spune Filip, completat de Petcu. “Sudul litoralului românesc a fost, până prin 1987-1988, destinaţia favorită a firmelor germane de turism pentru că, deşi nu se numea aşa, managementul se făcea integrat. Exista un director al Întreprinderii de Hoteluri şi Restaurante (IHR), un director (administrator) de staţiune, iar la baza piramidei decizionale erau şefii de unităţi. Toţi aceştia, împreună cu administraţiile locale, numite de Partid cum erau ele, aveau o singură sarcină: ca anul următor, în staţiune, să-ţi trebuiască iarăşi “pile” pentru a obţine o cazare, dacă erai român. Asta spune totul. Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun şi Olimp erau, pur si simplu, ticsite de nemţi, suedezi şi norvegieni”.