Schengen: Sarkozy se contrazice în discursuri
alte articole
În discursul său electoral de duminică la Villepinte, Nicolas Sarkozy a readus în atenţie unele din temele abordate şi în 2007, şi anume imigraţia şi lipsa de securitate. Candidatul Uniunii pentru o Mişcare Populară (UMP) a cerut revizuirea tratatului Schengen, dar a uitat să precizeze că ea este totuşi în curs de aproape un an de zile şi că Franţa nu se mai opune intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, scrie în ediţia de marţi săptămânalul Marianne 2.
El a enunţat două solicitări principale. Mai întâi, un 'guvern politic' al Schengen: 'Nu trebuie lăsată gestionarea fluxurilor migratorii doar în mâna tehnocraţilor şi a tribunalelor'. De asemenea, el doreşte 'sancţionarea sau excluderea din Schengen a unui stat slab' în caz de criză a migraţiei. Sarkozy a ameninţat că, dacă va fi reales şi în decurs de un an nu va avea loc o reformă amplă a acordului Schengen şi nu se va adopta o politică europeană de combatere a imigraţiei ilegale, Franţa îşi va suspenda participarea la acesta.
Frumoasă ameninţare, dar Nicolas Sarkozy a uitat că o revizuire a acordului Schengen este deja în curs. Chiar el a insistat asupra acestui lucru în primăvara trecută, împreună cu Silvio Berlusconi, după criza migraţiei de la Lampedusa. Şi-a reexprimat această dorinţă şi în decembrie trecut. Această revizuire a acordului Schengen ar permite reintroducerea temporară a controalelor la frontiere statelor care doresc acest lucru.
Unii miniştri nu par aşa de interesaţi de procesul de revizuire. La 8 martie, Claude Guéant a lipsit de la o reuniune a miniştrilor europeni de interne pe acest subiect. Ordinea de zi nu era aşa de lipsită de interes, era vorba de încheierea negocierilor asupra noii versiuni a acordului Schengen.
Nu este singurul lucru pe care preşedintele l-a uitat. În discursul său, a vorbit şi despre riscul unul flux migrator la porţile Uniunii Europene. 'În actuala situaţie economică şi socială, dacă Europa nu controlează intrările pe teritoriul ei, ea nu va mai putea să-i primească cu demnitate pe cei care vin, ea nu va mai putea să răspundă cererilor de integrarea a celor care îşi găsesc cu greu locul în societate, ea nu-şi va mai putea finanţa protecţia socială', a spus acesta.
Aceste afirmaţii vizează, indirect, statele de la frontierele externe ale UE, precum Grecia, Spania sau Italia. Deja fragilizate de criză, aceste state mai trebuie să aibă şi rolul de paznici ai graniţelor. Revizuirea acordului Schengen va permite (din punct de vedere teoretic) acestor ţări să primească ajutor din partea vecinilor în caz de criză a migraţiei. Se prevede şi o consolidare a atribuţiilor Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (Frontex).
Dar intrarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen riscă să bulverseze frontierele UE. Iniţial, cele două ţări trebuiau să adere la tratat în 2011, dar acest termen a fost amânat de mai multe ori. La summitul european de la 1 martie, liderii europeni, printre care şi Nicolas Sarkozy, au decis încă o dată amânarea intrării celor două ţări în Schengen până în septembrie 2012.
În fruntea celor care se opun intrării Sofiei şi Bucureştiului în spaţiul Schengen este Olanda. Guvernul olandez, de dreapta, consideră că România şi Bulgaria nu sunt încă pregătite să asigure paza frontierelor UE. În schimb, Franţa, care s-a opus multă vreme împreună cu Germania, a dat undă verde intrării celor două ţări. Dar din lipsa unei unanimităţi, care este necesară pentru extinderea spaţiului Schengen, decizia a fost amânată până în septembrie.
La Villepinte, Sarkozy a cerut revizuirea acordului Schengen şi atribuţii lărgite pentru miniştri, dar ministrul său de interne nu a venit la o reuniune, la Bruxelles, unde s-a discutat tocmai despre revizuirea acestui acord. La Villepinte, Sarkozy se declară împotriva unei Europe prea permisive în privinţa imigraţiei, iar la Bruxelles, el validează extinderea liberei circulaţii în Europa. Este greu de înţeles această contradicţie în acţiunile lui Sarkozy, potrivit publicaţiei citate.
