Scenariile NATO de apărare cibernetică ar putea fi aplicate şi Rusiei

Rusia şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) se pregătesc intens pentru un război cibernetic. În noiembrie, NATO va desfăşura exerciţii militare de anvergură, de al căror scenariu secretizat a aflat cotidianul rus Kommersant. Agresorul ar fi 'o ţară africană, intrată în conflict cu NATO', însă surse de informaţie ale ziarului rus din cadrul statului-major al NATO recunosc: principalele ameninţări sunt considerate Rusia, China şi Iran. La rândul său, Moscova nu-şi ascunde planurile privind elaborarea de arme cibernetice: de curând, Ministerul rus al Apărării a anunţat un concurs în vederea studierii potenţialului de arme informaţionale ofensive.

Scenariul exerciţiilor militare NATO Cyber Coalition 2012, care se vor desfăşura în perioada 13-16 noiembrie este, potrivit surselor Kommersant, următorul: două state membre ale NATO - Ungaria şi Estonia - sunt supuse unor atacuri cibernetice masive, agresorul fiind o ţară africană intrată în conflict cu NATO. Hackerii africani reuşesc, cu ajutorul unui virus, să scoată din funcţiune aparatele de bord ale unui avion militar de transport al Alianţei, care, drept rezultat, se prăbuşeşte pe teritoriul Ungariei. Mor militari ai NATO şi cetăţeni paşnici. În acelaşi timp, hackerii desfăşoară o serie de atacuri în masă asupra unor obiective de infrastructură din Estonia, fapt care duce la paralizarea activităţii din această ţară. Într-o reuniune de urgenţă NATO decide: prejudiciul adus de hackeri este suficient pentru a pune în aplicare Articolul 5 din Tratatul privind securitatea colectivă semnat la Washington. Alianţa trebuie să repare prejudiciul, să-l repereze pe agresor şi să propună măsuri pentru un contraatac, prin mijloace cibernetice şi militare.

În pofida faptului că în scenariu este vorba despre o 'ţară africană', în discuţii private reprezentanţii NATO recunosc: în realitate, principalii agresori cibernetici sunt consideraţi Rusia, China şi Iran. Recent, ministrul american al apărării, Leon Panetta, a ameninţat în premieră cu 'măsuri preventive eficiente', în cazul descoperirii unui pericol cibernetic serios la adresa securităţii naţionale a SUA. Potrivit lui Panetta, consecinţele unor asemenea atacuri pot fi comparate cu atacurile teroriste din 11 septembrie 2011 şi ar putea duce la un 'Pearl Harbor cibernetic'.

Militari ruşi vorbeau iniţial doar despre planuri privind elaborarea de mijloace pentru apărarea reţelelor lor informaţionale şi a infrastructurii ţării de eventuale atacuri cibernetice, însă acum ei nu-şi ascund planurile în vederea obţinerii de mijloace de atac. Recent, Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse a anunţat un concurs pentru cercetări în domeniul securităţii informaţionale. Printre altele, forţele militare ale Rusiei sunt interesate de 'metode şi mijloace pentru evitarea sistemelor antivirus, mijloace de protejare a reţelelor, mijloace de protejare a sistemelor de operare'.

După cum explică directorul-adjunct al Institutului pentru probleme de securitate informaţională de la Moscova, Valeri Iaşenko, este vorba despre 'elemente de înarmare cibernetică'. 'Acestea pot fi utilizate atât pentru apărare, cât şi pentru atac', afirmă expertul. La concurs sunt invitaţi cetăţeni ai Federaţiei Ruse, 'care au potenţial şi motivaţie interioară pentru soluţionarea de probleme tehnico-ştiinţifice de anvergură, în interesul Federaţiei Ruse'. Exact la fel Pentagonul racolează hackeri talentaţi, subliniază cotidianul moscovit.

Potrivit surselor de informaţie ale Kommersant din cadrul Ministerului Apărării, pentru lucrări de cercetare se alocă un an, după care se vor desfăşura teste. Cele mai bune proiecte vor primi finanţări masive. Aceste activităţi au început în Rusia în ianuarie, după ce şeful Statului Major al Armatei Ruse, Nikolai Makarov, a anunţat că Rusia trebuie să fie pregătită pentru războaie în spaţiul cibernetic.

Pregătindu-se pentru războaiele cibernetice, SUA şi Rusia 'elaborează în paralel măsuri pentru prevenirea acestora', explică Iaşenko. În speţă, se încearcă înfiinţarea unor 'linii directe' după modelul celor din războiul rece şi alte măsuri de încredere între Moscova şi Washington. Potrivit Kommersant, acorduri corespunzătoare urmau să fie semnate de preşedinţii Putin şi Obama în timpul întrevederii lor din iunie, din Mexic, însă la acea dată, din cauza unor divergenţe minore, semnarea documentului a fost amânată, însă perfectarea acestuia continuă.