Scandalul "emisarului lui Ciolacu". Profesor la Oxford: Vor apărea probabil mai multe informaţii. Ar trebui o anchetă ca în cazul "Signalgate"

Prin desemnarea ca emisar în SUA a lui Dragoş Sprînceană, personaj controversat care a făcut declaraţii de natură să decredibilizeze România, Ciolacu dinamitează politica externă a României într-un conflict constituţional deschis cu preşedintele Bolojan. S-ar impune nu doar demisia premierului, ci şi o anchetă juridică, aşa cum s-a demarat la Pentagon după scandalul „Signalgate”, a opinat, într-un interviu acordat Epoch Times, profesorul de diplomaţie digitală la Universitatea Oxford, Corneliu Bjola.

Bjola a punctat faptul că declaraţiile şocante făcute de Sprînceană, care a afirmat practic că Bolojan nu trebuie luat în serios că e preşedinte interimar şi că mesajele pro-Ucraina şi pro-Franţa transmise de ţara noastră trebuie să fie "un pic" ignorate, ne pot aduce izolarea diplomatică în UE, lucru foarte grav.

"Deci genul acesta de nonşalanţă pe care l-a dovedit, şi chiar ignoranţa pe care a dovedit-o domnul Sprînceană vulnerabilizează România foarte grav, într-o perioadă foarte tensionată din punct de vedere diplomatic, datorită situaţiei din Ucraina, datorită tarifelor comerciale pe care le-au indus aceste războaie comerciale, datorită eforturilor pe care le face Uniunea Europeană de a-şi menţină o anumită solidaritate. Acum vine cineva care ne spune, ştiţi ce spune? "Domnul preşedinte Bolojan nu trebuie luat foarte în serios. (...) Domnul Bolojan nu mai are niciun rost, decât să măture pe la Cotroceni doar. Deci nu se mai ocupă. (..). Da, este foarte grav şi n-aş pune toată vina pe umerii domnului Sprânceană, dânsul nu e de profesie", a punctat Bjola.

Redăm interviul acordat de profesorul Bjola:

Reporter: Intrând direct în subiect, ştiu că aţi urmărit declaraţiile lui Dragoş Sprînceană, care susţinea că „administraţia americană trebuie să ignore un pic mesajele pro-Ucraina şi pro-Franţa deoarece avem un preşedinte interimar. În ce măsură vulnerabilizează România declaraţiile lui?

Corneliu Bjola: Declaraţiile făcute ieri de el la Digi arată că dânsul nu poate face o distincţie între opinia personală şi opinia oficială şi asta este o problemă, pentru că în momentul în care tu vorbeşti cu o calitate quasi oficială - pentru că aşa a fost prezentată de către domnul prim-ministru Ciolacu, că este un emisar al dânsului, este un emisar al Guvernului României, deci nu este o persoană particulară - deci în momentul în care tu te duci şi vorbeşti cu reprezentanţi ai unor alte state, parteneri externi, orice opinie personală devine un fel de asumare, un angajament, pentru că e văzută prin filtrul calităţii oficiale.

Aici a fost problema cu domnul Sprînceană, pentru că nu poate face o astfel de distincţie, se pare, între opiniile lui personale, care au o anumită coloratură, şi opiniile oficiale. Mi-a fost greu să înţeleg, de exemplu, dacă într-adevăr ceea ce spunea dânsul aseară vorbea în nume propriu, sau era clar poziţia Guvernului României. Sugera la un moment dat că asta a primit oarecum, informarea de la domnul Ciolacu, că România are o poziţie oarecum duplicitară, în momentul de faţă, faţă de situaţia din Ucraina, de pacea din Ucraina, faţă de relaţiile care se construiesc cu partenerii europeni, şi asta este foarte grav, nemaivorbind de vulnerabilizare, putem vorbi, la un moment dat, chiar de o anumită izolare diplomatică.

Dacă eu aş fi la Paris sau la Londra, după perioada în care România a fost reconectată prin preşedintele Bolojan la acest circuit diplomatic, deci dacă eu citesc declaraţia domnului Sprînceană de aseară prin acest filtru de reprezentant oficial numit de către domnul Ciolacu, ce trebuie să înţeleg? Că data viitoare când vine domnul preşedinte Bolojan la Londra sau la Paris, vine doar să facă prezenţă? Eventual chiar să saboteze? Deci cum ar trebui să reacţionez eu în acel moment? Îl mai invit sau cumva încerc să izolez România până în mai şi ulterior o să văd ce se mai întâmplă?

Deci genul acesta de nonşalanţă pe care l-a dovedit, şi chiar ignoranţa pe care a dovedit-o domnul Sprînceană vulnerabilizează România foarte grav, într-o perioadă foarte tensionată din punct de vedere diplomatic, datorită situaţiei din Ucraina, datorită tarifelor comerciale pe care le-au inclus aceste războaie comerciale, datorită eforturilor pe care le face Uniunea Europeană de a-şi menţină o anumită solidaritate. Acum vine cineva care ne spune, „ştiţi, ce spune domnul preşedinte Bolojan nu trebuie luat foarte în serios”. Da, este foarte grav şi n-aş pune toată vină pe umerii domnului Sprânceană, dânsul nu e de profesie, n-are nicio...

Reporter: Asta mi-aţi anticipat, responsabilitatea e la Ciolacu până la urmă, nu? Pentru că Sprînceană nu s-a dus el aşa, de capul lui la Mar-a-Lago să-şi exprime nişte păreri, a primit un telefon de la premierul României care a zis: du-te şi reprezintă-ne acolo.

Corneliu Bjola: Da, absolut, asta era întrebarea: care este mandatul dumneavoastră? Aveţi mandat? Şi s-a spus că de fapt nu are. Asta este o problemă cu mandatul. Mandatul, când ţi se desemnează, îţi spune în ce cadru să rămâi, care sunt poziţiile de pe care nu ai voie să vorbeşti, care sunt poziţiile pe care ai voie să vorbeşti, cum să vorbeşti despre aceste subiecte. Deci aceasta nu se face printr-o convorbire la telefon la 5 dimineaţa. De aceea ai nişte oameni în Ministerul de Externe care, în principiu, fac o astfel de pregătire pentru genul acesta de discuţii.

Responsabilitatea domnului Ciolacu este foarte importantă. În primul rând trebuie să faci o investigaţie pe persoana respectivă, nu? Cine este această persoană? A mai avut probleme? Pentru că orice fel de asociere cu statul român, ca exemplu, deci dacă găsesc pe cineva care ulterior aflu că este interlop şi eu l-am numit emisar, nu spun că este cazul domnului Sprînceană, dar spun genul de problemă care poate apărea dacă nu fac investigaţia. Bun, dacă eu nu fac o investigaţie suficientă, atunci asocierea mea îmi creează prejudiciu mare de imagine. Eu nu-mi dau seama dacă prin acea convorbire de la 5 dimineaţă s-au făcut anumite investigaţii. Au început să apară rapoarte în presă despre faptul că domnul Sprînceană are mari probleme financiare în România... Deci asta este una.

A doua problema este ca domnul Ciolacu spune de fapt că a împuternicit pe cineva "să spună adevărul". Ăsta nu e mandat să spui adevărul, pentru că adevărul, aţi văzut... domnul Sprînceana interpretează cum consideră dânsul. Adevărul pentru dânsul înseamnă că Macron nu reprezintă Europa, că vrea să arunce România în război. Genul de discurs la care te aştepţi mai degrabă de la Kremlin decât de la un reprezentant. Asta este asocierea pe care tu, ca prim-ministru, vrei să o ai cu un altfel de emisar? Ăsta e "adevărul" pe care vrei să-l transmiţi?

Şi a treia problema este că nu ştii ce se întâmplă... Deci în momentul în care tu îl împuterniceşti, nu ştii ce a vorbit, cu cine a vorbit. Ideea de împuternicire trebuie luată foarte în serios din punct de vedere diplomatic. Te prezinţi undeva, trebuie ca în jurul tău să fie nişte oameni care la un moment dat iau notiţe. De ce? Că se întâmplă şi la case mări să ai o scăpare, un cuvânt care nu se potriveşte în contextul respectiv şi atunci, de obicei, ulterior trebuie să revii, ca să clarifici.

Dacă trimiţi pe cineva fără niciun fel de pregătire, sută la sută că vor interveni probleme şi că mesajele pe care le transmite probabil vor fi interpretate într-o cheie foarte, foarte nepotrivită.

Deci domnul Ciolacu a făcut un pas mare greşit, iar cel mai mare este faptul că dinamitează politica externă a României într-un conflict constituţional deschis cu preşedintele Bolojan, care are prerogative de politică externă - România a mai trecut prin acest scenariu când era domnul Băsescu vs. domnul Ponta acum vreo 10 ani -, n-are atribuţii în domeniul respectiv, s-a amestecat într-un domeniu pe care nu-l ştie, nu-l înţelege şi în modul acesta crează prejudicii extraordinare pentru politica externă a României, dar şi pentru acest cadru constituţional care delimitează atribuţiile preşedintelui vs cele de prim-ministru.

Nu ştiu cum o să iasă din acest lucru, pentru că e o coaliţie care în principiu ar trebui menţinută până la alegeri, dacă pleacă domnul Ciolacu, nu ştiu dacă coaliţia mai funcţionează. Sunt mai multe fire care se pot desprinde.

Reporter: Încercaţi să spuneţi că ar trebui să-i ceară demisia Bolojan lui Ciolacu, dar nu o să o facă de dragul coaliţiei?

Corneliu Bjola: E posibil să încerce să aibă o discuţie. A mai avut o discuţie săptămâna trecută, în care a spus că nu îi dă curs acelei cereri. Domnul Ciolacu n-a ascultat, s-a îmbăţoşat şi a făcut ce a făcut, a stricat şi mai mult faţă de săptămâna trecută. Acum treburile astea trebuiesc reglementate.

Îl văd pe domnul Ciolacu, în momentul de faţă, că face un pas înapoi şi încearcă să spună că de fapt dânsul n-a vorbit cu domnul Sprânceană în calitate oficială - genul de şmecherie din asta care poate merge la Bucureşti, dar nu merge în zona diplomatică şi care poate avea repercursiuni grave. Deci nu faci greşeli de acest gen şi nu te compromiţi mai ales când a fost aşa de greu pentru domnul Bolojan să reconecteze România cât de cât diplomatic cu ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni, luni, în zona europeană.

Reporter: Dar cum vă explicaţi că a făcut Ciolacu greşeala aceasta cu emisarul? Simplă greşeală? Vreun interes personal? Agendă?

Corneliu Bjola: Nu-l cunosc pe dânsul, nu înţeleg. De obicei până acum nu a făcut mari greşeli, să spunem, când a fost vorba de relaţia cu... A mai făcut o singură greşeală când a vorbit, fără să fie foarte bine informat, despre trupele germane cu care, chipurile, cancelarul german ar fi fost de acord să ajungă în România. Dar asta nu s-a întâmplat şi cancelarul Scholz s-a uitat mirat că nici nu e vorba de aşa ceva. Dar în rest, să spunem, a stat deoparte de politica externă. S-a amestecat doar puţin în zona pe Schengen şi, în principiu, a mers relativ bine.

Unde cred că intervine problema pentru dânsul este că simte că primeşte lovituri externe, mai ales în contextul relaţiei cu noua administraţie Trump pe vize şi că asta îl afectează politic, îi şubrezeşte poziţia şi, probabil, s-a simţit nevoia să fie mai proactiv şi să intervină. Asta ar fi scenariul bun. Scenariul de persoană care vede o situaţie şi încearcă să ajute. Dar e clar că nu ajută pentru că nu înţelege foarte bine contextul şi soluţiile pe care le propune sunt foarte praoaste, aşa cum s-a văzut.

Poate să fie şi un alt scenariu în care, înţeleg că sunt mai multe discuţii, în care, da, domnul Ciolacu vede treaba mult mai personal în relaţia cu administraţia Trump şi ce ar însemna aceasta va rămâne de văzut, la un moment dat. Vor apărea probabil mai multe informaţii, dar trebuie deocamdată să ne bazăm pe faptul că este oarecum bine intenţionat, dar că soluţiile pe care le propune sunt catastrofale şi, cel mai bine, ar fi să stea deoparte, cel puţin până la alegeri, din zona de politică externă, pentru că face foarte rău.

Reporter: O ultimă întrebare, credeţi că ar trebui, am mai pus-o într-o altă formă dar o repet, credeţi că ar trebui să-i ceară Bolojan demisia lui Ciolacu după gafa asta... să-i spunem gafă?

Corneliu Bjola: În mod normal, da. Deci tu, când arunci în aer politica externă a României, pentru că asta s-a întâmplat, te duci şi îi spui practic oficial unui partener străin că ceea ce face preşedintele României nu contează, stă numai trei luni, tot ce se întâmplă în România nu contează. Deci tu sabotezi, arunci în aer politica externă, ca şi când domnul Bolojan nu mai are niciun rost, decât să măture pe la Cotroceni doar. Deci nu se mai ocupă.

Deci în modul acesta tu ar trebui, dincolo de prejudiciul pe care-l face prin acest conflict constituţional pe politică externă între cele două puteri executive, deci ar trebui să-i ceară: "domnule Ciolacu, datorită acestui lucru trebuie să vă prezentaţi demisia."

Problema este că, după cum ştim, situaţia este mult mai complexă. Este vorba de o coaliţie care s-a construit după alegeri şi care are un candidat comun. Sunt mai multe fire care îi leagă în momentul de faţă, dar modul în care sau, eventual, să fie o demisie cu efect întârziat după alegeri, rămâne de văzut. Dar aici este problemă.

În mod normal pentru genul de catastrofă care s-a întâmplat, dinamitarea politicii externe, n-ai avea decât un pas înapoi. Mă întreb dacă n-ar fi şi o anumită responsabilitate juridică la un moment dat impusă, un fel de anchetă serioasă. De exemplu, în cazul Pentagon, cu grupul de Signal, chiar şi în această administraţie care nu pare foarte aliniată cu statul de drept, Pentagonul a început o investigaţie pentru Pete Hegseth, ministrul Apărării, modul în care a participat.

De ce nu? Ar trebui făcuta o investigaţie juridică, legală pentru modul în care această împuternicire s-a făcut, care e clar că crează prejudicii imense. S-au respectat nişte proceduri, nu s-au respectat?

Deci, aici, ar trebui nu un acar Păun, pentru că nu e vorba de acar Păun aici. Cred că a fost un consilier de mâna a şaptea care l-a sfătuit pe domnul Ciolacu, dar dânsul, ca premier, are responsabilitatea şi dânsul ar trebui să răspundă, dincolo de partea politică, poate chiar şi pe parte juridică pentru ce s-a întâmplat.