Scandalul documentelor divulgate ale Pentagonului: SUA nu i-a spionat doar pe ruşi, ci şi pe ucraineni, sud-coreeni şi alţi aliaţi

O serie de documente ale Pentagonului divulgate online dezvăluie cât de adânc au fost penetrate serviciile de securitate şi de informaţii ale Rusiei de către Statele Unite, demonstrând capacitatea Washingtonului de a avertiza Ucraina cu privire la loviturile planificate şi oferind o evaluare a puterii maşinii de război a Moscovei.

Documentele descriu o armată rusă zdruncinată care se chinuie în războiul din Ucraina şi un aparat militar profund compromis. Documentele conţin avertismente zilnice în timp real către agenţiile americane de informaţii cu privire la momentul loviturilor Moscovei şi chiar la ţintele sale specifice. Astfel de informaţii au permis Statelor Unite să transmită Ucrainei date cruciale despre cum să se apere, relatează The New York Times.

Scurgerea de informaţii, a cărei sursă rămâne necunoscută, dezvăluie, de asemenea, evaluarea americană a unei armate ucrainene care se află ea însăşi într-o situaţie dificilă.

Materialele scurse, de la sfârşitul lunii februarie şi până la începutul lunii martie, dar apărute pe site-urile de socializare doar în ultimele zile, subliniază lipsuri critice de muniţie pentru apărarea antiaeriană ucraineană şi discută despre câştigurile realizate de trupele ruseşti în jurul oraşului Bahmut din estul Ucrainei.

Rapoartele serviciilor de informaţii par să indice faptul că Statele Unite spionează, de asemenea, principalii lideri militari şi politici ai Ucrainei, ceea ce reflectă lupta Washingtonului pentru a obţine o imagine clară a strategiilor de luptă ale Ucrainei.

Noile documente par să demonstreze că înţelegerea de către America a planificării ruseşti rămâne extinsă şi că Statele Unite sunt capabile să îşi avertizeze aliaţii cu privire la viitoarele operaţiuni ale Moscovei.

Documentele întăresc o idee pe care oficialii serviciilor de informaţii au recunoscut-o de mult timp: Statele Unite au o înţelegere mai clară a operaţiunilor militare ruseşti decât a planificării ucrainene. Colectarea de informaţii este adesea dificilă şi uneori greşită, dar tezaurul de documente oferă poate cea mai completă imagine de până acum a mecanismelor interne ale celui mai mare război terestru din Europa din ultimele decenii.

Scurgerea de informaţii are potenţialul de a aduce un prejudiciu real efortului de război al Ucrainei, oferind Moscovei o potenţială oportunitate de a tăia sursele de informaţii ale americanilor. Actuali şi foşti oficiali spun că este prea devreme pentru a cunoaşte amploarea pagubelor, dar dacă Rusia reuşeşte să determine modul în care Statele Unite îşi colectează informaţiile şi să întrerupă acest flux, ar putea avea un efect asupra câmpului de luptă din Ucraina.

Scurgerea de informaţii a complicat deja relaţiile cu ţările aliate şi a ridicat îndoieli cu privire la capacitatea SUA de a-şi păstra secretele. După ce a analizat documentele, un oficial de rang înalt din cadrul serviciilor de informaţii occidentale a declarat că publicarea lor a fost dureroasă şi a sugerat că ar putea afecta schimbul de informaţii. Pentru ca diverse agenţii să îşi furnizeze reciproc materiale, a precizat oficialul, este nevoie de încredere şi de asigurări că anumite informaţii sensibile vor fi ţinute secrete.

De asemenea, documentele ar putea afecta legăturile diplomatice în alte moduri, în condiţiile în care acestea arată în mod clar că Washingtonul nu spionează doar Rusia, ci şi pe aliaţii săi. Deşi acest lucru nu îi va surprinde deloc pe oficialii acestor ţări, faptul de a face publice astfel de ascultări îngreunează întotdeauna relaţiile cu parteneri-cheie, precum Coreea de Sud, al cărei ajutor este necesar pentru a aproviziona Ucraina cu armament.

Reprezentantul Mike Gallagher, republican din Wisconsin şi membru al Comisiei pentru informaţii din Camera Reprezentanţilor din SUA, a declarat că se aşteaptă ca oficialii administraţiei Biden să informeze congresmenii pe această temă atunci când Congresul va reveni în sesiune săptămâna viitoare.

"Pare a fi o problemă masivă de contraspionaj, faptul că acest teanc de documente a fost divulgat", a spus el. "Vorbim despre lucruri care ar putea afecta securitatea noastră naţională şi eforturile C.I.A. în Europa şi în întreaga lume".

Analiştii spun că ar fi fost divulgate aproximativ 100 de pagini de documente. Reporterii de la The New York Times au examinat peste 50 dintre aceste pagini.

Documentele au apărut online sub forma unor fotografii făcute în grabă ale unor bucăţi de hârtie aşezate deasupra a ceea ce pare a fi o revistă de vânătoare. Foşti oficiali care au analizat materialele spun că este probabil ca informări clasificate să fi fost împăturite, puse în buzunar, apoi scoase dintr-o zonă securizată pentru a fi fotografiate.

Oficiali americani de rang înalt au declarat că o anchetă, lansată vineri de Biroul Federal de Investigaţii (FBI), va încerca să acţioneze rapid pentru a determina sursa scurgerii de informaţii. Oficialii au recunoscut că documentele par a fi rapoarte legitime de informaţii şi operaţionale compilate de către Pentagon, folosind rapoarte ale comunităţii guvernamentale de informaţii. Totuşi, au adăugat ei, cel puţin unul dintre rapoarte a fost modificat ulterior faţă de original.

Potrivit unui oficial american de rang înalt, scurgerea de informaţii este agravată de faptul că arată Kremlinului cât de adânc au reuşit să pătrundă spionii americani în aparatul militar rusesc. Oficialii din cadrul guvernului american cu autorizaţie de securitate primesc adesea astfel de documente prin intermediul e-mailurilor zilnice, a declarat un oficial, iar aceste e-mailuri ar putea fi apoi transmise automat altor persoane.

Un alt oficial american de rang înalt a afirmat că depistarea sursei iniţiale a scurgerii de informaţii ar putea fi dificilă, deoarec sute, dacă nu mii, de militari şi alţi oficiali din guvernul american au autorizaţii de securitate necesare pentru a avea acces la documente. Oficialul a adăugat că Pentagonul a instituit proceduri în ultimele zile pentru a "bloca" distribuirea documentelor de informare extrem de sensibile.

Multe dintre informaţiile din documente se potrivesc cu dezvăluirile publice făcute de oficiali, dar în multe cazuri conţin mai multe detalii. Un document raportează că ruşii au suferit între 189.500 şi 223.000 de pierderi, inclusiv până la 43.000 de morţi în luptă. Oficialii americani au estimat anterior pierderile ruseşti la aproximativ 200.000 de soldaţi. În timp ce oficialii americani sunt mai circumspecţi în descrierea pierderilor ucrainene, ei au spus că au fost aproximativ 100.000. Unul dintre documentele divulgate spune că, până în februarie, Ucraina a suferit între 124.500 şi 131.000 de pierderi, cu până la 17.500 de morţi în acţiune.

Oficialii serviciilor de informaţii au insistat în repetate rânduri asupra faptului că cifrele privind numărul de victime sunt oferite cu "încredere scăzută", ceea ce înseamnă că sunt, în cel mai bun caz, estimări aproximative. Documentele mai arată că Statele Unite încearcă să revizuiască modul în care evaluează puterea de luptă a armatei ruse şi capacitatea acesteia de a susţine operaţiuni viitoare.

Conform publicaţiei citate, documentele arată că aproape toate serviciile de securitate ruseşti par a fi penetrate de Statele Unite într-un fel sau altul. De exemplu, un document, marcat ca fiind strict secret, discută planurile Statului Major General rus pde a contracara tancurile pe care ţările NATO le furnizau Ucrainei, inclusiv crearea unor "zone de foc" diferite şi începerea instruirii soldaţilor ruşi cu privire la vulnerabilităţile diferitelor tancuri aliate.

Oficialii ucraineni continuă să insiste că documentele sunt modificate sau falsificate. Într-o declaraţie pe Telegram, Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că scurgerile de informaţii au fost menite să semene neîncredere între partenerii Ucrainei.

Un alt documente vorbeşte despre o campanie de informare planificată de G.R.U., unitatea de informaţii militare a Rusiei, în Africa, care încearcă să modeleze opinia publică împotriva Statelor Unite şi să "promoveze politica externă rusă".

În timp ce unele dintre fişele de informaţii oferă analize şi avertismente generale cu privire la planurile ruseşti, altele sunt genul de informaţii acţionabile pe care Ucraina le-ar putea folosi pentru a se apăra. Una dintre fişe vorbeşte despre faptul că Ministerul rus al Apărării a formulat planuri de a efectua atacuri cu rachete asupra forţelor ucrainene în anumite locaţii din Odesa şi Nikolaev la 3 martie, un atac despre care agenţiile de informaţii americane credeau că ar fi fost conceput pentru a distruge o zonă de depozitare a dronelor, un tun de apărare aeriană şi pentru a ucide soldaţi ucraineni.

La sfârşitul lunii martie, Rusia a afirmat că a distrus un hangar care conţinea drone ucrainene în apropiere de Odesa. Tot la sfârşitul lunii martie, analişti militari independenţi au afirmat că Rusia a atacat Nikolaev şi alte oraşe ucrainene, dar au calificat bombardamentele drept rutină. Nu este clar dacă avertismentele furnizate de Statele Unite le-au permis ucrainenilor să ia măsuri pentru a atenua pagubele provocate de atacuri.

O altă fişă discută un raport din februarie difuzat de Centrul de Comandă al Apărării Naţionale al Rusiei despre "capacitatea de luptă diminuată" a forţelor ruseşti din estul Ucrainei.

Deşi documentele au fost compilate de către Pentagon, ele conţin informaţii de la mai multe agenţii, inclusiv de la Agenţia Naţională de Securitate, Biroul de Informaţii şi Cercetare al Departamentului de Stat şi Agenţia Centrală de Informaţii (CIA). Unele dintre materiale sunt etichetate ca fiind colectate în temeiul Legii privind supravegherea serviciilor de informaţii străine, sau FISA, menţionând că distribuirea lor ulterioară nu este permisă fără permisiunea procurorului general.

O secţiune a documentelor este clasificată ca provenind dintr-o actualizare zilnică de informaţii a C.I.A.. Materialul din acea secţiune dezvăluie nu doar pe cine spionează C.I.A., ci şi câteva detalii despre cum o face. Un raport de informaţii, de exemplu, demonstrează că C.I.A. foloseşte comunicaţii interceptate pentru a spiona discuţiile din cadrul Ministerului rus al Apărării.

Documentele dezvăluie că serviciile de informaţii americane nu doar îi spionează pe ruşi, ci şi pe aliaţii importanţi.

În paginile postate online, există cel puţin două discuţii despre dezbaterile interne din Coreea de Sud cu privire la oportunitatea de a oferi SUA obuze de artilerie pentru a fi folosite în Ucraina, încălcând astfel politica Seulului privind acordarea de ajutor letal. O secţiune a documentelor relatează că oficialii sud-coreeni erau îngrijoraţi de faptul că preşedintele american Joe Biden l-ar fi sunat pe omologul său sud-coreean presând conducerea de la Seul să livreze bunurile.

O altă secţiune a documentelor, de la C.I.A., este mai explicită cu privire la modul în care Statele Unite au aflat despre deliberările sud-coreene, menţionând că informaţia provenea dintr-un "raport de informaţii de semnal", un termen pe care agenţiile de spionaj îl folosesc pentru orice tip de comunicaţii interceptate, de la convorbiri telefonice la mesaje electronice.

O altă evaluare a C.I.A., care se bazează pe interceptări, a raportat că, la începutul şi până la jumătatea lunii februarie, lideri de rang înalt ai Mossad, agenţia de spionaj extern a Israelului, au pledat pentru ca oficialii Mossad şi cetăţenii israelieni să protesteze împotriva reformelor judiciare propuse de noul guvern al premierului Benjamin Netanyahu. Oficiali israelieni de rang înalt din domeniul apărării au negat concluziile evaluării, iar The New York Times nu a putut să le verifice în mod independent.

Modificările propuse au generat proteste publice masive şi l-au determinat pe Netanyahu să amâne procedurile.

Prima tranşă de documente divulgate pare să fi fost postată la începutul lunii martie pe Discord, o platformă de chat populară printre jucătorii de jocuri video, potrivit lui Aric Toler, analist la site-ul olandez de investigaţii Bellingcat.

Discord a crescut în popularitate în timpul pandemiei şi a devenit un centru de socializare pentru tineri şi pentru ca iubitorii de muzică, fanii anime şi pasionaţii de criptomonede să discute despre pasiunile lor în comunităţi cunoscute sub numele de servere. La sfârşitul anului 2021, platforma avea peste 150 de milioane de utilizatori activi în fiecare lună.

Serverele Discord sunt, în esenţă, camere de chat, unde oamenii pot discuta despre hobby-urile lor şi îşi pot trimite mesaje sau se pot alătura apelurilor audio. Unele servere sunt publice şi conţin mii de persoane, în timp ce altele sunt doar pe bază de invitaţie. Această configuraţie i-a permis lui Discord să prospere, dar a făcut ca, de-a lungul anilor, compania să se confrunte cu probleme legate de conţinutul dăunător.

Unele dintre documente au fost apoi repostate în săptămânile următoare pe alte platforme de socializare, inclusiv pe 4chan, un forum anonim de mesaje, dar au primit o atenţie mult mai mare doar când au apărut în ultimele zile pe Twitter şi Telegram, au declarat analiştii.

Sâmbătă, imagini cu multe dintre documente erau încă disponibile pe Twitter. Deşi în trecut platforma de socializare ar fi putut lua măsuri pentru a elimina materialul, în conformitate cu regulile care interzic distribuirea de materiale piratate, Elon Musk, proprietarul Twitter, a părut să indice într-o postare pe Twitter joi că nu va şterge documentele postate.