Şapte eurodeputaţi români s-au abţinut la votul pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor. Cum justifică?

Parlamentul European a adoptat cu o majoritate covârşitoare, în sesiunea plenară din 16-18 iunie 2025, o poziţie privind actualizarea directivei europene pentru combaterea abuzului sexual asupra minorilor. Printre principalele solicitări se numără imprescriptibilitatea infracţiunilor sexuale comise asupra copiilor – având în vedere că acestea sunt deseori raportate abia după ani de zile – şi incriminarea materialelor generate cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI) care conţin abuzuri asupra minorilor.

Rezoluţia a fost votată de 599 de eurodeputaţi, cu doar 2 voturi împotrivă şi 62 de abţineri. Printre cei care s-au abţinut se află şi şapte europarlamentari români: Dragoş Benea, Gheorghe Cârciu, Claudiu Manda, Ştefan Muşoiu (toţi de la PSD), Claudiu Târziu şi Cristian Terheş (din grupul ECR), precum şi Diana Şoşoacă, scrie G4Media.

Contactat de publicaţie, eurodeputatul Claudiu Târziu a declarat că abţinerea sa a fost determinată de îngrijorări legate de dreptul la viaţă privată:

„M-am abţinut pentru că existau o serie de probleme, aşa cum se întâmplă în multe acte normative, probleme privitoare la inocenţa copiilor.”

Într-un punct de vedere transmis ulterior, Târziu a explicat că sprijină ferm combaterea abuzurilor sexuale asupra minorilor, însă are rezerve majore faţă de unele măsuri propuse în text:

1. Viaţa privată şi libertăţi fundamentale – Târziu avertizează asupra riscului instituirii unui regim de supraveghere generalizată, prin scanarea automată a mesajelor private, inclusiv cele criptate.

2. Criptarea end-to-end – El consideră că propunerea ar compromite confidenţialitatea comunicaţiilor, afectând nu doar cetăţenii, ci şi profesionişti precum jurnaliştii sau avocaţii.

3. Lipsa clarităţii tehnologice şi juridice – Textul nu ar oferi garanţii clare privind funcţionarea sistemelor automate de detecţie, controlul asupra lor şi protecţia datelor.

4. Respectarea subsidiarităţii – Unele prevederi ţin de competenţa penală naţională şi nu ar trebui impuse la nivel european fără dezbatere democratică.

La întrebarea G4Media privind temerile sale legate de supravegherea de tip „Big Brother”, Târziu a răspuns că se referă la prevederile care permit scanarea comunicaţiilor private de către furnizorii de servicii digitale, ceea ce „subminează principiul prezumţiei de nevinovăţie”.

Cristian Terheş invocă prezenţa unor „elemente ideologice” în text.

La rândul său, eurodeputatul Cristian Terheş a explicat că s-a abţinut deoarece consideră că textul propus conţine „formulări ideologice”, în special referiri la copii LGBTQ :

„Din păcate, textul a fost compromis de infiltrarea unor elemente ideologice precum ideologia de gen, care nu au nicio legătură cu scopul juridic al acestui demers.”

Terheş a susţinut că formulările legate de copiii LGBTQ sunt „ambigue şi imprecise” şi diluează scopul esenţial al directivei – protejarea tuturor copiilor, indiferent de context. A mai afirmat că intervenţiile hormonale sau conceptele de identitate de gen nu au relevanţă în acest cadru juridic şi creează confuzie.

Când i s-a atras atenţia că aceste referiri se referă doar la vulnerabilitatea crescută a unor categorii de copii, Terheş a replicat:

„Copiii nu pot fi împărţiţi în criterii ideologice absurde. Orice formă de abuz trebuie combătută, indiferent de identitatea copilului.”

Până la publicarea materialului, eurodeputaţii PSD Claudiu Manda şi Dragoş Benea nu au oferit un punct de vedere în legătură cu decizia lor de a se abţine de la vot.

Articolul integral poate fi citit aici.