Sancţiunile americanilor încep să-i usture pe ruşi

Sancţiunile Occidentului vizând tehnologia de exploatare petrolieră şi expertiză în domeniu ar putea duce la o scădere a producţiei de ţiţei a Rusiei cu 100 de milioane de tone anual – aproximativ 20% din producţia totală a ţării, a declarat vineri Vagit Alekperov, şeful Lukoil, relatează Moscow Times.

La începutul acestei luni, Statele Unite şi Uniunea Europeană au impus măsuri ce lovesc direct în companiile energetice ruse, inclusiv în giganţii Rosneft şi Lukoil. Sancţiunile Occidentului ”interzic exporturile de bunuri, serviciile (excluse fiind cele financiare - n.r.) sau tehnologia folosită în timpul operaţiunilor de explorare sau producţie în ape adânci, în Oceanul Arctic, sau proiectelor de şist care au potenţialul să producă petrol”, astfel încât companiilor din SUA şi UE le este (teoretic) interzis să sprijine industria extractivă rusă.

Prezenţi la un forum de afaceri internaţional din Soci, directorii giganţilor energetici ruşi au afirmat că, pe termen lung, industria petrolieră a Federaţiei ruse se poate descurca şi fără tehnologia Occidentală. Această "independenţă tehnologică" forţată va avea însă un cost.

Cât îi va costa însa pe ruşi să se descurce făra tehnologia din Vest?

Aproximativ un sfert din producţia petrolieră a Rusiei provine din resurse greu accesibile, exploatabile prin tehnologia fracturării hidraulice (fracking). Majoritatea sondelor puternice de fracking sunt produse de americani, a declarat seful LUKoil, Vagit Alekperov, în cadrul Forumului Internaţional de Investiţii de la Soci.

Pe măsură ce multe din depozitele petroliere convenţionale încep să se epuizeze, importanţa depozitelor de şist din Rusia creşte exponenţial şi va continua să crească, în condiţiile în care cel puţin 40% din bugetul statului provine din taxele aplicate industriei petroliere.

Mai mult, cea mai mare parte din sistemele automate de control şi echipamentele de comunicaţii din industria petrolieră rusă de astăzi provin de la Statele Unite şi Japonia, a declarat Alekperov, adăugând că sancţiunile Occidentului se vor repercuta serios şi asupra acestui domeniu.

Până acum Japonia, aliatul SUA, a impus doar sancţiuni limitate asupra Moscovei şi măsurile sale nu au atins industria petrolieră. Tokyo a declarat însă, săptămâna trecută, că pregăteşte noi măsuri care să afecteze sectorul energetic al Rusiei.

În consecinţă, Lukoil se reorientează către producătorii domestici şi furnizorii din Asia, încercând să substituie tehnologia pe care Occidentul i-o refuza. Tehnologia vestică nu poate fi însă înlocuită în totalitate, a precizat Alekperov.

Pe termen lung, producătorii de petrol pot înlocui pierderile provocate de tehnologia Occidentală, dar nu este clar cât de mult va costa schimbarea, a adăugat acesta. Între timp, noile sancţiuni ar putea agrava situaţia chiar mai mult.

Declinul industriei petroliere ruse este sinonim cu o moartea economică a Rusiei

Ministrul Energiei rus, Alexander Novak, a declarat, vineri la Soci, că guvernul rus va ajuta producătorii care încearcă să dezvolte înlocuitori pentru tehnologia şi echipamentul pe care nu-l mai pot aduce (sau upgrada) din Occident.

Dar producţia internă nu se va regenera peste noapte. Iar pentru unele zone, precum explorarea de şist, nu există nicio alternativă la tehnologia Occidentală, a declarat Rustam Tankayev, un analist şef al Uniunii ruse a Producătorilor de Gaz şi Petrol.

Sancţiunile ar putea bloca investiţii de 500 de miliarde dolari, pe care guvernul rus le dorea făcute, până în 2020, în dezvoltarea bazinului de extragere din zonă Arctică. Efectele suplimentare ale blocărilor de capital pot adăuga pierderi potenţiale de 300 de miliarde de dolari şi pot îngreuna dezvoltarea câmpurilor petroliere de coastă şi a câmpurilor petroliere din locurile dificile ale Rusiei, potrivit băncii de investiţii Merril Lynch.

Dar cea mai serioasă ameninţare la adresa economiei ruse pare să provină de pe urma scăderii preţurilor la petrol.

Începând din luna iunie, preţul petrolului a scăzut aproximativ 20 de dolari pe baril iar pentru fiecare dolar în minus la preţul petrolului Rusia pierde 2,8 miliarde de dolari din încasările la bugetul de stat. În septembrie, preţul a atins cea mai mică cotă din ultimii doi ani, 96,72 de dolari, a explicat Tymothy, analist al Standard Bank.

Dacă preţul scade sub 80 de dolari, ruşii se vor regăsi cu adevărat într-o situaţie dificilă, această problemă fiind mai stringentă decât sancţiunile UE şi SUA”, a adăugat Ash.

Viitorul nu se prefigurează roz pentru ruşi. Unul dintre cei mai mari producători de ţiţei ai lumii Arabia Saudită, ţară a cărei decizie de a-şi reduce producţia de petrol în anii 2008 - 2009 a dus la o creştere a preţului petrolului de la 30 la 80 de dolari, ar putea plănui să lase preţurile petrolului să-şi conţine declinul, potrivit Băncii America şi DNB, cea mai mare bancă a Norvegiei.

Ministrul saudit al resurselor minerali, Ali al-Naimi precum şi alţi oficiali OPEC, au declarat că nu văd nicio nevoie urgentă să răspundă faţă de declinul preţurilor petroliere, care sunt duble faţă de nivelul lor din urmă cu un deceniu. Preţurile ”fluctuează întodeauna iar asta este normal”, a declarat Naimi pe 11 septembrie.

Îmsă dacă preţul ţiţeiului va scădea sub 85 de dolari, unii producătorii de petrol de şist din Statele Unite vor fi afectaţi, Tehnologia fracturării hidraulice este costisitoare şi producătorilor nu le convine să vândă la un preţ atât de scăzut, a explicat Francisco Blanch, de la Bank of America.

Preţul ţiţeiului ar mai putea fi afectat de producţia globală în creştere, în condiţiile în care cererea mondială este în scădere, în special cea de pe piaţa chineză, care acoperă 11% din cererea globală de ţiţei.

Producţia de ţiţei a Statelor Unite va creşte cu un milion de barili pe zi până la 9,53 de milioane /zi în anul următor, cea mai mare cantitate după cea produsă în anul 1970, a declarat Adam Sieminski, administratorul Administraţiei de Informaţii a Statelor Unite.

Scăderea preţului petrolului ar putea afecta profitul producătorilor de ţiţei de şist din Statele Unite iar o astfel de mişcare ar avantaja Arabia Saudită, cimentând dependenţa continuă a Statelor Unite de energia din Orientul Mijlociu, a apreciat expertul Băncii America. Exporturile de ţiţei ale Arabiei Saudite către Statele Unite, cel mai mare consumator global, au scăzut la 1 milion de barili pe zi în luna iunie, comparativ cu media de 1,4 milioane din primele cinci luni ale anului, potrivit IEA, o firmă de consultanţă pentru 29 de naţiuni industriale.

În timp ce atât Rusia s-ar resimţi crunt în urma unei scăderi a preţurilor iar SUA ar fi afectată şi ea, Arabia Saudită, liderul de facto al OPEC, are ”puterea fiscală” să suporte o scădere a preţurilor până la 70 de dolari pentru doi ani fără să experimenteze dificultăţi economice, potrivit Energy Aspects, un consultant din Londra.