Sănătatea inimii: 4.000 de paşi pe zi – obiceiul simplu care îţi poate prelungi viaţa

Mersul pe jos ajută la reducerea riscurilor de mortalitate şi boli cardiovasculare
Cuplu face plimbare în natură (Pixabay.com)
Veronica Petrică
31.10.2025
Cuplu face plimbare în natură (Pixabay.com)
Veronica Petrică
31.10.2025

Chiar dacă nu aveţi timp suficient: o zi sau două zile de mers pe jos sunt suficiente pentru a avea beneficii incredibile pentru sănătate! Femeile mai în vârstă care merg pe jos cel puţin 4.000 de paşi zilnic de câteva ori pe săptămână se confruntă cu riscuri mai mici de mortalitate şi boli cardiovasculare, potrivit unui studiu evaluat de colegi, publicat pe 21 octombrie în British Journal of Sports Medicine.

Studiul a analizat date din Studiul Sănătăţii Femeilor (WHS), realizat între 1992 şi 2004, care a examinat aproape 40.000 de femei cu vârsta de 45 de ani şi peste din Statele Unite. Într-un studiu ulterior realizat între 2011 şi 2015, multe dintre aceste femei au purtat accelerometre timp de şapte zile pentru a-şi măsura activitatea fizică. Aceste persoane au fost urmărite până la 31 decembrie 2024, fiind monitorizată mortalitatea şi incidenţa bolilor cardiovasculare.

Cercetătorii din studiul din 21 octombrie au examinat un set de date de la 13.547 de femei care nu aveau nici boli cardiovasculare, nici cancer şi care îşi înregistraseră activitatea fizică, folosind accelerometre. Vârsta lor medie era de 71,8 ani. Studiul a constatat că femeile care au mers cel puţin 4.000 de paşi una sau două zile pe săptămână au avut un risc de deces cu 26% mai mic şi un risc de boli cardiovasculare cu 27% mai mic, comparativ cu cele care nu practicau această activitate. În plus, femeile care au făcut acelaşi număr de paşi trei sau mai multe zile pe săptămână au avut un risc de deces cu 40% mai mic şi, respectiv, un risc de boli cardiovasculare cu 27% mai mic.

„Cu praguri de paşi mai mari (5.000, 6.000 sau 7.000), riscul de mortalitate a scăzut şi mai mult”, a dezvăluit studiul. Însă „în cazul bolilor cardiovasculare, a existat o reducere suplimentară mică la praguri de paşi mai mari”.

Studiul a fost realizat de cercetători de la Universitatea Harvard, Universitatea din Carolina de Nord şi Spitalul Brigham and Women’s din Boston. Conform studiului, majoritatea adulţilor făceau între 15.000 şi 20.000 de paşi pe zi înainte de industrializare. Apariţia transportului motorizat, a locurilor de muncă de birou şi a tehnologiilor care promovează stilul de viaţă sedentar au făcut ca acest număr să scadă la 5.000 de paşi pe zi, în special în rândul adulţilor în vârstă.

„Deoarece activitatea fizică pe tot parcursul vieţii stimulează mecanismele de reparare şi întreţinere, lipsa activităţii fizice odată cu înaintarea în vârsta este un dezechilibru care creşte vulnerabilitatea la boli şi nu reuşeşte să încetinească îmbătrânirea”, se arată în studiu.

Cercetătorii au afirmat că numărul de paşi făcuţi pe zi a fost esenţial pentru reducerea riscurilor de mortalitate şi boli cardiovasculare, mai degrabă decât numărul de zile în care a fost atins un anumit prag de paşi. O implicaţie importantă a studiului a fost că nu există un anumit model, considerat „cel mai bun”, pe care femeile în vârstă să îl urmeze atunci când se angajează să meargă pe jos.

„Dacă putem încuraja femeile în vârstă să facă cel puţin 4.000 de paşi o dată pe săptămână, am putea reduce decesul şi riscul de boli cardiovasculare”, a spus el. Aproape unul din trei adulţi în vârstă este inactiv fizic. Conform recomandărilor Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, adulţii cu vârsta de 65 de ani şi peste au nevoie de cel puţin 150 de minute de activitate fizică aerobă de intensitate moderată în fiecare săptămână. Alternativ, pot participa la 75 de minute de activitate de intensitate viguroasă sau la o combinaţie de activitate moderată şi viguroasă. Adulţii mai în vârstă ar trebui, de asemenea, să facă cel puţin două zile activitate fizică pentru a-şi întări muşchii şi a-şi îmbunătăţi echilibrul.

În Franţa, aproximativ 41% dintre persoanele de peste 50 de ani nu participă la nicio activitate fizică sau sport. Aceasta înseamnă că aproximativ 4 din 10 seniori sunt consideraţi inactivi fizic. În plus, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), peste 60% dintre seniorii cu vârsta de 65 de ani şi peste nu fac suficientă activitate fizică, ceea ce îi expune unui risc crescut de pierdere a mobilităţii, a echilibrului şi a stării generale de sănătate.

Aceste cifre demonstrează un nivel semnificativ de inactivitate fizică în rândul seniorilor din Franţa, chiar dacă promovarea unei activităţi fizice adecvate este considerată esenţială pentru sănătatea şi independenţa lor.

Beneficiile imediate ale activităţii fizice moderate până la viguroase pentru adulţii cu vârsta de 65 de ani şi peste includ îmbunătăţirea calităţii somnului, reducerea sentimentelor de anxietate şi scăderea tensiunii arteriale, a precizat CDC într-un raport din noiembrie 2024. Beneficiile pe termen lung includ un risc redus de a dezvolta demenţă, o greutate sănătoasă, o sănătate a oaselor îmbunătăţită, un echilibru şi o coordonare mai bune, prevenirea cancerului şi un risc mai mic de boli de inimă, diabet de tip 2 şi accident vascular cerebral.

Sursa: Epoch Times Franţa

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor