Salariile la Curtea de Conturi au crescut şi cu 50% într-un singur an. Ce livrează instituţia de banii ăştia?

Ultimele declaraţii de avere ale conducerii Curţii de Conturi arată că, într-un singur an, salariile acestora au crescut cu peste 150.000 de lei, ceea ce reprezintă o mărire de până la 50% pentru unii, scrie Libertatea.

În urma unei decizii a Curţii Constituţionale din mai 2025, declaraţiile de avere ale demnitarilor, magistraţilor sau funcţionarilor publici sunt teoretic private, putând fi făcute publice doar dacă persoanele în cauză aleg să le comunice instituţiei lor sau Agenţiei Naţionale de Integritate pentru publicare.

Această decizie a CCR a lăsat o excepţie pentru persoanele numite sau alese, care trebuie să-şi publice declaraţiile. Totuşi, la Curtea de Conturi, situaţia este mixtă: unii şefi şi-au făcut publice declaraţiile, alţii nu, deşi termenul legal pentru depunere şi publicare a fost 15 iunie 2025.

Analiza declaraţiilor disponibile arată creşteri importante de venituri pentru anul 2024 faţă de 2023. Mirela Călugăreanu, şefa interimară a Curţii de Conturi, a încasat în 2024 circa 477.436 de lei, comparativ cu 324.738 de lei anul anterior, ceea ce înseamnă o creştere de aproximativ 47%. Preşedintele Autorităţii de Audit, Lucian Dan Vlădescu, a primit 432.597 de lei în 2024, faţă de 327.654 în 2023, un avans de 32%. Dintre cei patru vicepreşedinţi, doar Camelia Pricopie şi-a depus declaraţia, arătând un venit de 429.624 lei în 2024, cu mult peste suma din 2023, însă raportată doar pentru circa zece luni de mandat.

De asemenea, mai mulţi consilieri de conturi, printre care Ion Călin, Deszo Congor Attila, Claudia Boghicevici, Laczikó Enikő Katalin şi Aurelian Bădulescu, şi-au depus declaraţiile şi au înregistrat creşteri ale veniturilor anuale între 31% şi 32%, diferenţe de peste 100.000 de lei faţă de anul precedent.

În concluzie, lefurile personale din conducerea Curţii de Conturi au înregistrat creşteri semnificative în anul 2024, conform declaraţiilor de avere declarate şi parţial publicate

Articolul integral poate fi citit aici.

Reamintim că redacţia noastră a vorbit recent cu un avertizor de integritate care a semnalat o degradare tot mai accentuată a activităţii Curţii de Conturi în ultimii ani, cât a fost la şefia instituţiei Mihai Busuioc, personaj propulsat recent de PSD la Curtea Constituţională a României.

Principalele concluzii ale discuţiei cu avertizorul de integritate sunt:

• Controalele Curţii de Conturi sunt tot mai formale şi rareori au impact real, fiind marcate de intervenţii politice şi de slăbirea interesului pentru descoperirea fraudelor adevărate.

• Structura de conducere a instituţiei este politizată, predominând numirile PSD; multe posturi de conducere sunt menţinute prin delegaţie, nu prin concurs, fapt ce favorizează loialitatea faţă de şefi, nu faţă de interesul public.

• Sesizările penale rezultate din controale au devenit excepţii, nu regulă – atât din cauza descurajării auditorilor, cât şi a unui circuit birocratic menit să le îngroape.

• Rapoartele sensibile rămân frecvent la sertar, publicarea lor fiind amânată până la pierderea relevanţei sau ieşirea din funcţie a celor vizaţi.

• Salariile şi beneficiile (inclusiv pensiile speciale) rămân principala motivaţie pentru personalul din instituţie, nu misiunea de apărare a banului public.

• Protecţia reciprocă între instituţii şi între lideri politici asigură perpetuarea sistemului: nimeni nu anchetează pe nimeni, cu consecinţa irosirii banului public şi a lipsei de progres real în administrarea ţării.

Mai multe informaţii pe acest subiect pot fi accesate aici.