Rusia şi Grecia critică intenţia lui Erdogan de a transforma Hagia Sofia în moschee

Între Grecia şi Turcia au escaladat din nou tensiuni legate de soarta uneia dintre cele mai mari şi mai vechi biserici ale creştinătăţii, construită sub împăratul bizantin Iustinian în secolul al VI-lea şi care a supravieţuit în toate imperiile de-a lungul istoriei.

Hagia Sophia din Istanbul a fost - înainte de căderea capitalei bizantine în 1453 - cea mai faimoasă biserică şi centrul lumii creştine ortodoxe a Constantinopolului.

Sub turci, Hagia Sofia a trecut de la moschee la muzeu şi apoi la sit „protejat” în patrimoniul mondial UNESCO. Grecii şi ruşii consideră, încă, locul o biserică.

Dar toate acestea par că se vor schimba, deoarece preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, şi parlamentarii săi încearcă să-i schimbe statutul şi să o transforme din nou în moschee, evoluţie care a indignat Atena.

Rusia a intervenit şi ea, astfel încât atât Kremlinul cât şi patriarhul ortodox rus Kirill au condamnat orice potenţială evoluţie care ar transforma Hagia Sophia într-o moschee. „Sperăm cu toţii că statutul Hagia Sophia ca sit de patrimoniu mondial va fi luat în considerare”, a declarat un purtător de cuvânt al Kremlinului.

"Desigur, este o capodoperă mondială îndrăgită de turiştii veniţi în Turcia din întreaga lume şi mai ales de turiştii din Rusia care nu numai că recunosc valoarea turistică a Hagiei Sophia, ci şi valoarea spirituală sacră", a adăugat el.

Se spune că instanţa superioară a Turciei încă dezbate această măsură. Există încă zeci de mii de creştini în Istanbul şi în anumite părţi din Anatolia, în mare parte greci, sirieni şi puţini creştini armeni. Aceste comunităţi susţin că Erdogan a declanşat recent un război împotriva creştinilor din Turcia.

Biserica Ortodoxă Rusă a criticat potenţialul demers turcesc drept „inacceptabil” şi l-a etichetat ca fiind o „încălcare a libertăţii religioase”. Declaraţia oficială susţinea că: „Nu ne putem întoarce acum la Evul Mediu” - făcând referire la secolele în care politica otomană a suprimat sever creştinii din întreaga Asia Mică.

Erdogan, însă, a interpretat-o ​​ca o problemă de „afirmare a suveranităţii Turciei” asupra site-ului. Turcia susţine că poate face în mod legal ceea ce doreşte cu monumente şi locuri istorice pe teritoriul său suveran.

Secretarul de stat Mike Pompeo a intervenit şi el de partea guvernului grec, cerând ca locul sfânt al creştinilor ortodocşi să fie păstrat ca muzeu.

„Solicităm guvernului Turciei să menţină în continuare Hagia Sophia ca muzeu, ca un exemplu al angajamentului faţă de tradiţiile şi istoria diversităţii religioase a Turciei şi de a se asigura că aceasta rămâne accesibilă tuturor”, a declarat secretarul de stat american în ultimele săptămâni.

Liderul Bisericii Ortodoxe din Grecia, arhiepiscopul Ieronymos II, a emis o declaraţie provocatoare spunând turcilor: „Nu veţi îndrăzni!”.

Televiziunea greacă l-a citat pe cel mai înalt cleric spunând: "Ei (turcii) joacă orice jocuri le sunt la îndemână. Acesta este încă un joc. Cred că nu vor îndrăzni."

Criticii lui Erdogan şi ai partidului sau AKP au avertizat de mai mult timp că au aspiraţii islamiste şi neo-otomane. Un avocat important şi activist pentru drepturile omului al ONU Watch a comentat:

"Turcia ocupă acum mai multe teritorii arabe - Siria, Irak, Libia - decât oricare altă ţară din lume. Cu toate acestea, când Consiliul pentru drepturile omului al ONU se va reuni săptămâna viitoare va ţine dezbaterea periodică cu privire la „Teritoriile arabe ocupate”, însă numele Turciei nu va fi menţionat nici măcar o dată. Nu este ciudat?"

În ultimul timp, Turcia a provocat tensiuni în cadrul alianţei NATO, în special asupra politicii Libiei şi a încălcărilor repetate ale embargoului asupra armelor ONU.

Transformarea Hagiei Sophia într-o moschee după aproape un secol de existenţă ca muzeu va fi mai mult o provocare simbolică, însă una gravă, care va agrava şi mai mult relaţiile Grecia-Turcia şi tensiunile cu Moscova.

Între timp, Patriarhul ecumenic Bartolomeu din Constantinopol - care reprezintă Biserica Ortodoxă şi cei aproximativ 300 de milioane de adepţi ai acesteia la nivel mondial, este încă la reşedinţa din Istanbul.

El şi predecesorii săi au fost împiedicaţi să folosească Hagia Sophia ca loc de rugăciune încă din secolul al XV-lea, deşi de-a lungul anilor au existat câteva cazuri în care se spune că preoţi greci au intrat în muzeu pentru a conduce ilegal slujbe creştine.