Administraţia Trump ia în calcul plăţi pentru a-i convinge pe groenlandezi să se alăture SUA

Oficiali americani au discutat despre trimiterea unor plăţi forfetare către groenlandezi, ca parte a unei tentative de a-i convinge să se separe de Danemarca şi să se alăture, eventual, Statelor Unite, afirmă patru surse familiarizate cu subiectul, citate de Reuters.

Deşi valoarea exactă în dolari şi logistica unor eventuale plăţi nu sunt clare, oficiali americani, inclusiv consilieri de la Casa Albă, au discutat sume cuprinse între 10.000 şi 100.000 de dolari de persoană, au declarat două dintre surse, care au solicitat anonimatul pentru a putea vorbi despre deliberări interne.

Ideea de a plăti direct rezidenţii Groenlandei, un teritoriu de peste mări al Danemarcei, oferă o explicaţie a modului în care SUA ar putea încerca să „cumpere” insula cu o populaţie de 57.000 de oameni, în pofida insistenţelor autorităţilor de la Copenhaga şi Nuuk că Groenlanda nu este de vânzare.

Această tactică se numără printre mai multe planuri discutate de Casa Albă pentru dobândirea Groenlandei, inclusiv posibila utilizare a armatei americane. Însă ea riscă să pară excesiv de tranzacţională şi chiar degradantă pentru o populaţie care dezbate de mult timp propria independenţă şi dependenţa sa economică de Danemarca.

„Destul e destul… Gata cu fanteziile despre anexare”, a scris duminică premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, într-o postare pe Facebook, după ce preşedintele american Donald Trump le-a spus din nou reporterilor că SUA trebuie să dobândească insula.

Liderii europeni spun că decizia aparţine Groenlandei şi Danemarcei

Liderii de la Copenhaga şi din întreaga Europă au reacţionat cu dezaprobare în ultimele zile la comentariile lui Trump şi ale altor oficiali ai Casei Albe care îşi afirmă dreptul asupra Groenlandei, mai ales având în vedere că SUA şi Danemarca sunt aliaţi NATO legaţi printr-un acord de apărare reciprocă.

Marţi, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Spania, Marea Britanie şi Danemarca au emis o declaraţie comună, afirmând că doar Groenlanda şi Danemarca pot decide chestiunile legate de relaţiile lor.

Solicitată să comenteze discuţiile privind cumpărarea insulei, inclusiv posibilitatea unor plăţi directe către groenlandezi, Casa Albă a trimis publicaţia citată spre declaraţiile făcute miercuri de purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt şi de secretarul de stat Marco Rubio.

În timpul unui briefing de presă, Leavitt a recunoscut că Trump şi consilierii săi pe probleme de securitate naţională „analizează cum ar putea arăta o eventuală achiziţie”. Rubio a spus că se va întâlni săptămâna viitoare, la Washington, cu omologul său danez pentru a discuta despre Groenlanda.

Ambasada Danemarcei a refuzat să comenteze, iar reprezentanţa Groenlandei la Washington nu a răspuns unei solicitări de comentarii.

Discuţiile despre anexarea Groenlandei devin tot mai serioase

Trump susţine de mult timp că SUA trebuie să dobândească Groenlanda din mai multe motive, inclusiv faptul că aceasta este bogată în minerale necesare pentru aplicaţii militare avansate. El a mai spus că emisfera vestică, în ansamblu, trebuie să se afle sub influenţa geopolitică a Washingtonului.

Deşi deliberări interne privind modul de preluare a Groenlandei au avut loc între consilierii lui Trump încă de dinainte ca acesta să preia funcţia în urmă cu un an, a apărut o urgenţă reînnoită după ce guvernul său l-a capturat pe liderul venezuelean Nicolas Maduro într-o operaţiune fulger desfăşurată în weekend, potrivit unor surse familiarizate cu aceste deliberări.

Potrivit unei surse, consilierii de la Casa Albă erau dornici să transfere avântul obţinut în urma operaţiunii Maduro către realizarea altor obiective geopolitice de lungă durată ale lui Trump.

„Avem nevoie de Groenlanda din punctul de vedere al securităţii naţionale, iar Danemarca nu va putea să facă asta. Este atât de strategică”, le-a spus Trump, duminică, reporterilor la bordul avionului Air Force One,

Una dintre sursele familiarizate cu deliberările de la Casa Albă a menţionat că discuţiile interne privind plăţile forfetare nu sunt neapărat noi. Totuşi, a adăugat aceasta, ele au devenit mai serioase în ultimele zile, iar consilierii iau în calcul valori mai mari, o plată de 100.000 de dolari de persoană — care ar duce la un total de aproape 6 miliarde de dolari — fiind o posibilitate reală.

Multe detalii ale unor eventuale plăţi rămân neclare, cum ar fi când şi cum ar urma să fie distribuite dacă administraţia Trump ar urma această cale sau ce anume s-ar aştepta exact de la groenlandezi în schimb. Casa Albă a afirmat că o intervenţie militară este posibilă, deşi oficialii au mai spus că SUA preferă să cumpere insula sau să o dobândească prin alte mijloace diplomatice.

Acord de asociere liberă, o opţiune

Printre posibilităţile vehiculate de consilierii lui Trump, se numără şi încercarea de a încheia cu insula un tip de acord numit Compact de Asociere Liberă, a declarat marţi un oficial de la Casa Albă.

Detaliile exacte ale acordurilor de tip COFA — care au fost extinse până acum doar micilor state insulare Micronezia, Insulele Marshall şi Palau — variază în funcţie de semnatar. Însă guvernul SUA furnizează, de regulă, multe servicii esenţiale, precum livrarea poştei şi protecţia militară. În schimb, armata americană operează liber în ţările COFA, iar comerţul cu SUA este în mare parte scutit de taxe vamale.

Acordurile COFA au fost încheiate anterior cu state independente, iar Groenlanda ar trebui probabil să se separe de Danemarca pentru ca un astfel de plan să poată merge mai departe. Teoretic, plăţile ar putea fi folosite pentru a-i determina pe groenlandezi să voteze pentru independenţă sau pentru a adera la un COFA după un astfel de vot.

Deşi sondajele arată că o majoritate covârşitoare a groenlandezilor îşi doresc independenţa, îngrijorările legate de costurile economice ale separării de Danemarca — printre alte probleme — i-au împiedicat pe majoritatea legislatorilor groenlandezi să ceară organizarea unui referendum pentru independenţă.

Sondajele arată, de asemenea, că majoritatea groenlandezilor, deşi deschişi la separarea de Danemarca, nu doresc să facă parte din Statele Unite.