Rusia începe o nouă bătălie pentru rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU cu privire la Siria

Negocieri între şefii diplomaţiilor rusă şi americană, Serghei Lavrov şi John Kerry, debutează joi la Geneva. Lavrov şi Kerry vor discuta, timp de două zile, pe marginea planului privind plasarea armelor chimice siriene sub control internaţional, notează cotidianul Nezavisimaia Gazeta.

Preşedintele rus Vladimir Putin a atenţionat că realizarea planului este posibilă doar în cazul în care Damascul va primi garanţii privind neagresiunea străină.

La rândul său, liderul american Barack Obama a promis că va continua să pregătească, timp de două săptămâni, atacul asupra Siriei, pentru a se convinge că planul este unul viabil, însă nu a reacţionat deocamdată la atenţionarea lui Putin. Obama va studia propunerea Rusiei privind punerea armelor chimice siriene sub control internaţional, chiar dacă nu are prea mare încredere în conducerea siriană, a declarat preşedintele american în discursul televizat adresat naţiunii.

Iniţiativa Moscovei permite ridicarea, fără uz de forţă, a ameninţării privind folosirea de substanţe chimice, însă este necesar să se obţină confirmarea faptului că Assad îşi va respecta obligaţiile, a spus liderul de la Casa Albă. Preşedintele american a promis că îşi va continua consultările cu Putin. De asemenea, Barack Obama a discutat iniţiativele ruse cu preşedintele francez Francois Hollande şi cu premierul britanic David Cameron. Aceştia au convenit să analizeze timp de două săptămâni 'viabilitatea' acestui plan.

Soluţia privind bombardarea Siriei nu a fost scoasă de pe ordinea de zi, însă Obama le-a solicitat senatorilor americani să amâne votul pe marginea rezoluţiei privind utilizarea forţei. În mod evident, după apariţia iniţiativei ruse, tactica Washingtonului s-a schimbat în mod serios - de la intenţia evidentă de a ataca, până la stabilirea unei pauze şi intenţia de a transfera soluţionarea problemei armelor chimice siriene pe un făgaş diplomatic.

Franţa, aliat activ al SUA în ceea ce priveşte presiunile la adresa lui Assad, a început imediat elaborarea unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU pe marginea Siriei, în care cere ralierea acestei ţări la Convenţia privind interzicerea armelor chimice, precum şi distrugerea rezervelor de substanţe toxice fără condiţii prealabile. Dacă acest lucru nu va fi făcut, Damascul se va confrunta cu sancţiuni.

Pentru oferirea de informaţii privind arsenalul chimic au fost alocate 15 zile. Cu sprijinul Londrei şi Washingtonului, Parisul a inclus în document acuzaţii la adresa lui Assad pentru atacul din 21 august şi ameninţarea de a lua măsuri în cazul unor noi incidente. Reuniunea de urgenţă a Consiliului de Securitate, pe care Franţa a convocat-o marţi seara, nu a avut loc: după cum a explicat ministrul francez de externe, Laurent Fabius, Moscovei nu i-a plăcut 'caracterul coercitiv al rezoluţiei'.

Proiectul acestui document va deveni una dintre temele centrale ale întrevederii dintre Kerry şi Lavrov, precizează Nezavisimaia Gazeta. Este de aşteptat ca Rusia să ceară garanţii privind neutilizarea forţei împotriva Siriei, pe care le-a invocat Putin. Această abordare este firească: Rusia nu poate să asigure de una singură securitatea unei ţări unde are loc un război civil şi faţă de care ţări influente emit serioase.

'Este corect că Rusia manifestă precauţie', a declarat pentru Nezavisimaia Gazeta directorul-adjunct al Institutului de Studii Internaţionale de la Moscova, Viktor Mizin. Potrivit expertului, 'Rusia nu vrea să se pomenească în situaţia incomodă, asemeni celei libiene, de a vota o rezoluţie care ulterior ar fi greşit interpretată'. 'Ar fi neplăcut dacă armele siriene ar fi retrase, războiul civil ar continua, armata siriană ar ataca opoziţia, iar SUA ar declara că acest lucru nu mai poate fi tolerat şi ar pedepsi regimul lui Assad', a atenţionat Mizin.

Potrivit acestuia, Moscova vrea să-i facă pe partenerii occidentali să înţeleagă că procesul de dezarmare chimică a Siriei trebuie să fie 'cât mai bine structurat şi că trebuie să se înceteze cu presiunile de forţă la adresa lui Assad'.

În mod sigur, condiţia pusă de Putin va deveni obiectul unor negocieri, însă probabilitatea ca ea să fie şi adoptată nu este foarte mare. 'Este puţin probabil ca Barack Obama să promită solemn să nu facă uz de forţă împotriva Siriei, pentru că în acest caz partea conservatoare a politicienilor americani l-ar acuza din nou că este un preşedinte slab şi cedează presiunilor Moscovei. Judecând după discursul susţinut în faţa naţiunii, Obama şi-a rezervat dreptul de a face uz de forţă (împotriva Siriei), în cazul în care lucrurile nu vor ieşi cum trebuie', precizează Viktor Mizin.

În afară de aceasta, Arabia Saudită şi Qatarul consideră că iniţiativa Rusiei subminează poziţiile rebelilor. Aceştia vorbesc despre începerea livrărilor de arme americane şi, potrivit şefului Comisiei pentru afaceri externe a parlamentului rus, Aleksei Puşkov, pregătesc un atac cu gaz asupra Israelului, pentru a acuza apoi Damascul.

Nu este exclus să apară din nou o situaţie de impas. 'Iniţiativa rusă este interesantă, însă dacă ea este condiţionată de neutilizarea forţei pe viitor, realizarea ei va fi imposibilă din punct de vedere tehnic şi politic', opinează expertul rus. Cu toate acestea, el este convins că şanse pentru o soluţionare pozitivă există. Făcând uz de 'soft-power, Rusia adună cu succes puncte. Iniţiativa rusă se bucură de sprijinul majorităţii locuitorilor lumii', subliniază Viktor Mizin.