Rusia chemată în Mali: Moscova a refuzat să participe la operaţiunea militară a UE

Uniunea Europeană i-a propus Rusiei să participe la operaţiunea militară de instruire în Mali. Propunerea a fost formulată în timpul discuţiilor de marţi dintre ministrul rus al afacerilor externe Serghei Lavrov şi Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Catherine Ashton. Potrivit cotidianului rus Kommersant, partea rusă a respins propunerea, deoarece între Moscova şi Bruxelles nu există un acord-cadru privind cooperarea în vederea reglementării situaţiilor de criză. De altfel, Rusia nu este împotriva semnării unui asemenea acord, însă insistă ca acesta să fie bazat pe o totală egalitate în drepturi a părţilor. UE afirmă însă că acest lucru nu este posibil.

În timpul întrevederii din 19 februarie, Lavrov şi Ashton au discutat pe marginea situaţiei din Siria, Afganistan, Coreea de Nord şi Mali. Potrivit Kommersant, Catherine Ashton l-a întrebat pe Serghei Lavrov dacă Rusia nu ar dori să ia parte la misiunea militară de instruire a UE în Mali, misiune care va ajuta la pregătirea organismelor locale de apărare a ordinii publice şi la reformarea trupelor guvernamentale din această ţară. După cum afirmă o sursă diplomatică a cotidianului rus, Lavrov a respins această propunere, promiţând totodată că Rusia va continua să acorde sprijin autorităţilor din Mali în bază bilaterală.

Săptămâna trecută, directorul general al 'Rosoboronexport', Anatoli Isaikin, a anunţat că industria militară rusă livrează deocamdată în Mali doar arme de foc şi că o nouă tranşă a fost livrată doar cu o jumătate de lună în urmă. Însă, potrivit lui Isaikin, autorităţile din Mali i-au solicitat Rusiei livrări de elicoptere şi tehnică grea.

După cum explica sursa de informaţie a Kommersant, cauza respingerii propunerii formulate de Catherine Ashton o constituie lipsa unei baze de drept pentru o asemenea cooperare, mai exact a unui acord-cadru privind cooperarea în domeniul reglementării situaţiilor de criză. De altfel, Moscova şi Bruxellesul au convenit încă din 2008 să semneze un asemenea acord, însă în timpul elaborării lui au apărut divergenţe serioase.

Partea rusă insistă ca acordul să fie bazat pe principiul egalităţii în drepturi, adică să prevadă posibilitatea participării Rusiei la operaţiunile UE de menţinere a păcii şi în acelaşi timp să creeze o bază juridică pentru ralierea UE la operaţiunile ruseşti. În ambele cazuri o asemenea cooperare ar avea caracter benevol. Kommersant aminteşte că Rusia are deja experienţa participării la operaţiuni UE de menţinere a păcii: în Ciad şi Republica Centrafricană.

Bruxellesului nu-i convine însă o asemenea abordare. UE nu poate încheia cu Rusia un acord privind participarea la operaţiuni de menţinere a păcii sub conducerea Moscovei, 'deoarece acest lucru este imposibil juridic'. 'Bruxellesul pur şi simplu nu are mandat pentru luarea unor asemenea decizii şi nu are un cadru legal care să-i permită acest lucru', a explicat sursa de informaţie a Kommersant. Potrivit acesteia, Bruxellesul ar fi bucuros să semneze cu Moscova un acord privind participarea Rusiei la operaţiuni sub egida UE.

Moscova consideră nesustenabile argumentele conform cărora UE nu ar avea mandatul necesar, cauza reală fiind de fapt 'lipsa voinţei politice'. La rândul lor, interlocutorii europeni resping această supoziţie, subliniind că UE nu are cu nicio ţară asemenea acorduri, 'nici măcar cu SUA'. Discuţiile pe marginea acestei probleme vor continua în timpul reuniunii dintre membri ai Comisiei Europene şi ai guvernului rus, reuniune care se va desfăşura în martie la Moscova.

În afară de tematica internaţională, Lavrov şi Ashton au discutat şi o serie de probleme bilaterale, inclusiv cea privind liberalizarea regimului de vize dintre Rusia şi UE. Nici de această dată nu a fost găsită o ieşire din impasul în care se află problema ridicării vizelor pentru cetăţenii ruşi care deţin paşapoarte de serviciu.