Roşia Montană la UNESCO. Platforma lui Dacian Cioloş spulberă declaraţiile lui Meleşcanu
alte articole
Platforma România 100 - entitate înfiinţată de premierul Cioloş şi parte dintre foştii săi miniştri - îl acuză de declaraţii false pe ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, după ce acesta a afirmat că dosarul Roşia Montană a fost depus ilegal la UNESCO, nefiind aprobat nici de Cioloş, nici de guvern. Declaraţiile lui Meleşcanu au fost făcute în contextul în care cabinetul Tudose ar vrea să retragă dosarul, pentru că aurul pe care Gabriel Resources doreşte să-l extragă prin cianuri, să poată fi exploatat.
Afirmaţiile lui Meleşcanu care invocă aşa-zise vicii de procedură la depunerea dosarului pe motiv că acesta ar fi fost trimis de ministrul Culturii fără să fie aprobat de Guvern sunt însă false, susţine Platforma România 100.
"Afirmaţia este falsă. Depunerea dosarului Roşia Montană la UNESCO a fost făcută în mod legal. Conform legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, Ministerul Culturii asigură "îndeplinirea angajamentelor statului asumate prin convenţiile internaţionale referitoare la protecţia monumentelor istorice, la care România este parte". Cum România este semnatară a Convenţiei privind Protecţia Patrimoniului Mondial, Ministerul Culturii reprezintă statul român în elaborarea şi depunerea dosarelor la UNESCO în vederea includerii pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Conform procedurii de depunere a dosarului la UNESCO, nu este nevoie de avizul altor ministere în afara acordului Ministerului Afacerilor Externe, pe care Ministerul Culturii l-a primit pe 23 decembrie 2016. Documentul poate fi consultat de către domnul Meleşcanu în arhivele MAE.", transmite platforma lui Cioloş.
România 100 mai informează că depunerea dosarului în vederea includerii Peisajului Cultural Minier Roşia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a fost o consecinţă firească a regimului de protecţie de care situl se bucură încă din 1992 - situri protejate UNESCO nu pot fi decât cele protejate anterior de legislaţia naţională - şi a demersului deja declanşat în 2011, când situl a fost propus de Comisia Naţională a Monumentelor pentru a fi inclus în Lista indicativă UNESCO.
"Aşadar, nu s-a emis o decizie cu caracter de noutate şi nu s-a schimbat regimul de protecţie instituit în 1992, prin înscrierea în Lista Monumentelor istorice.", concluzionează formaţiunea lui Cioloş.
Reamintim că problema Roşia Montană a revenit în forţă în atenţia opiniei publice după ce premierul Tudose a anunţat că vrea să retragă dosarul de la UNESCO, pentru ca resursele aurifere de acolo să poată fi exploatate. Această dorinţă bruscă şi fierbinte a premierului de a retrage dosarul s-ar datora, potrivit apărătorilor Roşiei Montane, fricii că în septembrie, arbitrajul Gabriel Resources vs. România (la care canadienii cer României 4,4 miliarde de dolari) intră într-o nouă etapă, aceea a marilor dezvăluiri, ceea ce îi îngrozeşte pe cei ce au beneficiat de avantaje de pe urma companiei canadiene.
"Graba premierului Tudose de a încheia arbitrajul se datorează faptului că, în septembrie, arbitrajul Gabriel Resources vs. România intră într-o nouă etapă, aceea a marilor dezvăluiri.
Tribunalul de la Washington va publica plângerea integrală a companiei miniere împotriva statului român. În acest memoriu, se vor regăsi toate motivele pentru care firma canadiană cere despăgubiri. Publicarea se va realiza doar dacă nu se ajunge la un compromis între statul român şi Gabriel Resources.
Teama că Memoriul companiei va deveni public se pare că îi îngrozeşte pe câţiva dintre politicienii care au susţinut de-a lungul timpului proiectul minier. Reacţiile din presă din ultimele zile arată cât de exploziv ar putea fi conţinutul Memoriului şi explică graba politicienilor de a încheia arbitrajul. Printre cei vizaţi de expunerea Gabriel Resources s-ar putea regăsi şi Călin Popescu Tăriceanu sau Mihai Tudose, cei ce decid, în numele statului român, viitorul arbitrajului", susţine campania Salvaţi Roşia Montană.
De aceeaşi parere este şi senatorul USR Mihai Goţiu, unul dintre cei mai cunoscuţi susţinători ai interzicerii mineritului cu cianuri la Roşia. Anterior intrării în Parlament, în calitate de jurnalist, Goţiu a investigat încrengătura de interese din jurul afacerii RMGC şi a ajuns la concluzia că mulţi politicieni au motive să se teamă de dezvăluirile companiei Gabriel Resource, care, dacă pretinde să i se restituie banii pe care i-a investit în România, va trebuie să explice şi cum i-a cheltuit.
"Or, după mulţi ani de investigaţie, pot să spun fără să greşesc că aceşti bani s-au dus către politicieni de la nivel local până la nivel guvernamental, parlamentar şi chiar până la nivelul premierului şi preşedinţilor României sub diferite forme.", a explicat Goţiu pentru Epoch Times.
Întrebat de Epoch Times cine e implicat în afacerea Roşia Montană, Goţiu susţine:
Pot să dau nişte nume ale unor persoane care sunt implicate în această afacere, dacă ar fi doar să spun pe scurt, domnul Călin Popescu Tăriceanu este cel care în 1997 a contribuit la înfiinţarea firmei în urma unei adrese care a venit de la bursa din Vancouver atunci, deşi legea pe baza căreia firma s-a înfiinţat a fost adoptată doar un an mai târziu în 1998. Putem vorbi de Adrian Videanu, cel care în 2009 a venit într-o conferinţă de presă în timpul negocierilor pentru formarea unui nou Guvern, deşi acele negocieri nu erau încheiate, ca să anunţe că Roşia Montana intră pe ordinea de zi, este o prioritate a unui Guvern care nu există. Două ore mai târziu, Benny Steinmetz, cel care a fost reţinut recent în Israel, a cumpărat un pachet majoritar de acţiuni la Gabriel Resources, a plătit peste 60 de milioane de dolari cu posibilitate de a cumpăra şi alte acţiuni.
Cum să spun... acum 2 ani, sau 3 ani, într-o dezbatere legată de un nou plan urbanistic general al Roşiei Montane, cel care lucra la acel plan, nişte arhitecţi din Alba, ne-au povestit despre vizita pe care domnul Dragnea a făcut-o într-una dintre ţările Nordice pentru a vedea proiecte miniere. Sunt curios dacă a făcut-o pe banii companiei sau pe banii statului, ce a rămas, şi ce concluzii a pus, dacă a fost o vizită oficială sau nu. Şi lista este enorm de lungă, ştim ce a făcut un fost ministru al Culturii, domnul Barbu, alt fost ministru al Culturii, Kelemen Hunor, miniştrii de la Mediu, cazuri pozitive sau cazul negative, Laszlo Borbely, Rovana Plumb, Sulfina Barbu şi lista este chiar foarte lungă, am scris o carte despre asta şi nu i-am epuizat pe toţi.
N-aş putea să spun că toţi (cei enumeraţi mai sus vor fi vizaţi în plângerea penală). Sunt acte care pot să ridice probleme de moralitate, altele, consider eu, am dat exemple de ilegalitate, de corupţie, de manipulare a bursei, de constituire de grup infracţional organizat şi aşa mai departe, rămâne de văzut după ce consult avocaţii şi eu sper că DNA îşi va face timp şi pentru acest dosar."
