Românii din Italia sunt afectaţi de criză, în special cei din domeniul construcţiilor

Românii care lucrează în Italia, în special cei din domeniul construcţiilor, sunt afectaţi de falimentele tot mai dese şi de numărul tot mai mic de angajări, relatează Gazeta Românească.

Statisticile din ultima perioada arată o creştere record a numărului falimentelor în Italia. Potrivit agenţiei Cerved, anul trecut au fost înregistrate peste 12.000 de falimente, cifra reprezentând un record de când a fost reformată legea falimentului, în 2006.

Închiderea firmelor a dus la pierderea a peste 300.000 de locuri de muncă. Efectele recesiunii îi afectează şi pe români.

Iulian Manta, sindicalist român la Feneal Uil Roma şi Lazio, spune că semnalele de pe piaţa muncii sunt îngrijorătoare.

”Noi acum, prin biroul nostru, putem şi să procesăm online cererile de şomaj. Sunt foarte mulţi care ne sună că au rămas fără loc de muncă. Sunt foarte multe firme care ne sună pentru formalităţile de şomaj tehnic, cassa integrazione. Ce înseamnă asta: că, o perioadă de timp, firma are anumite dificultăţi, trece printr-o perioadă în care i s-a redus volumul de lucrări şi trebuie să îşi restrîngă activitatea. Vorbim în general de firme cu 15-20 de muncitori”, a precizat Manta pentru Gazeta Românească.

Iulian Manta a explicat că foarte mulţi români se întorc acasă, întrucât nu mai găsesc de lucru în Italia.

”Aici avem două categorii. Sunt foarte mulţi muncitori români cărora li se termină contractele de muncă, care au avut contracte pe termen limitat şi care nu au dreptul la şomaj. Este vorba de cei care nu au îndeplinit condiţiile la INPS privind perioada minimă de muncă pentru a obţine ajutorul de şomaj. Aceştia, când rămân fără muncă, rămân fără niciun ban. Situaţia lor este cea mai dramatică. Sunt alţii care au depus actele de şomaj şi au plecat în România, şi trăiesc acasă cu şomajul din Italia. Trăiesc cu cei 800-900 de euro pe care îi primesc ca ajutor de şomaj”, a spus sindicalistul.

Referitor la decizia Italiei de a liberaliza piaţa muncii pentru români de la 1 ianuarie, Iulian Manta susţine că este o măsură bună, dar ea vine prea târziu.

”Sigur că este un lucru bun. Problema este însă că această liberalizare a venit în 2012. Liberalizarea ar fi fost mult mai benefică dacă s-ar fi făcut cu câţiva ani în urmă - este adevărat că a fost un demers de durată, prin Ambasadă, Miniserul de Externe. Chiar şi noi, sindicatul, am contribuit, am făcut scrisori împreună. Ideea este însă că liberalizarea s-a făcut într-un moment de criză, şi cine avea nevoie de personal calificat în anii trecuţi deja a obţinut permisele de lucru pentru cei care aveau nevoie. Altfel spus, liberalizarea este bună, mulţumim celor care s-au implicat, dar din păcate a venit cam târziu. În momentul ăsta nu ne afectează cu nimic în bine”, a declarat Manta pentru Gazeta Românească.