România va negocia cu China realizarea unei linii feroviare de mare viteză

Guvernul României planifică un parteneriat cu China pentru realizarea liniei feroviare de mare viteză pe ruta Viena - Bucureşti - Constanţa, valoarea proiectului fiind de 11 miliarde de euro. Discuţiile inter-ministeriale vor demara în data de 10 decembrie, a declarat, marţi, ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, într-o conferinţă de presă.

Ministrul Transporturilor a explicat că parteneriatul Româno-Chinez va fi realizat în condiţiile impuse de Uniunea Europeană, făcând astfel referire la o circulară pe care Bruxelles-ul le-a trimis-o ţărilor europene ce negociază în aceste zile cu China, atrăgându-le atenţia "să se păstreze în cadrul convenit la nivel comunitar".

'Este foarte clar că nevoia de dezvoltare în România este cu mult mai mare decât posibilităţile de finanţare din fonduri europene, drept pentru care acest parteneriat cu China este binevenit. Acest parteneriat se va realiza în condiţiile şi respectând toate criteriile impuse de Uniunea Europeană. Am transmis partenerilor chinezi o serie de propuneri, printre care şi dezvoltarea şi realizarea unei linii feroviare de mare viteză. Este un coridor european care va pleca din Viena, va ajunge la Budapesta, Bucureşti şi Constanţa. Prima întâlnire de lucru o vom avea pe 10 decembrie, apoi în prima jumătate a lunii ianuarie. Vom începe, probabil, cu un tronson care este uşor de realizat, datorită condiţiilor de teren (Bucureşti — Constanţa). Interesul foarte mare este să conectăm portul Constanţa", a menţionat Mănescu citată de Agerpres.

Ramona Mănescu nu a putut preciza când vor începe lucrările la proiect şi nici când vor fi finalizate, aceste termene urmând a fi negociate după finalizarea discuţiilor-tehnice şi prevăzute într-un eventual contract. Ministrul a informat însă că valoarea totală a proiectului se va ridica la 11 miliarde, iar propunerea României este că proiectul respectiv să fie realizat în parteneriat public-privat.

Declaraţiile Ramonei Mănescu au avut loc în cadrul Forumului Economic şi Comercial China-Europa Centrală şi de Est, în marja reuniunii şefilor de guvere din Europa Centrală şi de Est şi China, organizat în perioada 26 — 27 noiembrie la Bucureşti.

La Forum participă oficialităţi din 17 ţări şi peste 1.500 de oameni de afaceri, din care 100 de oameni de afaceri chinezi, 800 români şi peste 400 din Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Lituania, Letonia, Macedonia, Muntenegru, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Delegaţie chineză este condusă de premierul Li Keqiang.

Forumul nu a fost privit cu entuziasm de oficialii de la Bruxelles. O circulară UE făcută publică de Hotnews le cere ţărilor participante la summit ca nicio negociere cu China să nu treacă peste liniile directoare de negociere stabilite la nivel comunitar şi ca statele membre să informeze Bruxelles-ul în legătura cu eventualele acorduri încheiate cu China.

UE suspectează guvernul Chinei că pune în practică o strategie de tip "divide et impera" şi intenţionează să intre cu forţa pe piaţa europeană, nu cu condiţii pe care China să le negocieze în mod transparent şi fair-play la Bruxelles ci, prin acorduri "flexibile" cu guvernele est europene, pe care criza le face vulnerabile în faţa promisiunilor chinezilor de a investi masiv în ţările lor.

Liderii UE se tem că ţările estice, mânate de nevoia de investiţii, să nu coboare standardele şi să accepte acorduri dezavantajoase pentru comunitatea europeană, care să dea apoi Beijingului atuuri pentru a negocia în forţă viitorul acord de investiţii între China şi Bruxelles.

Europa şi China se situează pe poziţii adverse în câteva dosare comerciale "delicate", precum piaţa panourilor solare, subiect care a tensionat relaţiile în acest an, iar UE le cere ţărilor membre să fie solidare şi să nu permită intrarea investitorilor chinezi pe pieţele lor interne în condiţii care nu sunt transparente şi care ar permite un acces nereglementat şi necontrolat al Chinei la pieţele din vest.