"România trebuie să intre la dietă" - Profesor de economie mondială explică ce ne aşteaptă după anunţul lui Isărescu
Profesorul de economie mondială Christian Năsulea a explicat, într-o intervenţie la postul B1 TV, în ce cheie ar trebui să citim declaraţiile guvernatorului BNR privind creşterea inflaţiei la finalul anului.
Jurnalistă: Am văzut, printre altele, domnule profesor, anunţul făcut de guvernatorul Băncii Naţionale a României referitor la faptul că România intră la dietă. În ce cheie să vedem acest avertisment din partea BNR, în care vedem o creştere a inflaţiei, mai ales acum, în pragul sezonului de iarnă?
Christian Năsulea: În primul rând, eram toţi în expectativă pentru a vedea exact care va fi impactul creşterilor naturale de preţuri care vin odată cu lăsarea frigului. Aşteptam tocmai să vedem datele referitoare la luna octombrie ca să vedem cu cât au început să se scumpească alimentele, dacă există un impact care să fie mai mic sau mai mare decât cel prognozat pe alte categorii care suferă evoluţii în mod normal în această perioadă. Mă refer aici la energie sau la alte tipuri de servicii sau produse care sunt asociate mai degrabă sezonului rece.
Surpriza nu este una foarte mare, însă evoluţia preţurilor face în aşa fel încât să fie nevoie să revizuim, a fost nevoie ca Banca Naţională să revizuiască această prognoză de creştere a inflaţiei, pentru că ne situăm un pic mai sus decât ne-am fi dorit poate în această perioadă.
Acum, după trei ani de zile în care preţurile au crescut în ritm accelerat, această diferenţă de la 4% la 4,9% poate să nu pară extraordinar de mare, însă problema importantă legată de această revizuire în sus a prognozei pentru inflaţie este ca ea se referă doar la inflaţia până la sfârşitul anului, noi ştiind foarte clar, şi la asta făcând referire şi guvernatorul Băncii Naţionale, că urmează o nouă creştere anticipată a ratei inflaţiei, în momentul în care vor intra în vigoare diversele modificări legislative de la începutul anului viitor.
Jurnalistă: Cu alte cuvinte, spune Mugur Isărescu, dar aşa, pe ocolite, ceea ce nu au spus până acum guvernanţii noştri, faptul că vom vedea un impact şi anumite măsuri care ne vor afecta începând cu 2025?
Christian Năsulea: Cu siguranţă! Ne aşteptăm să existe consecinţe ale planului fiscal-bugetar pentru anul viitor, însă, iarăşi, important de menţionat, este că aceste consecinţe ar trebui să înceapă să-şi manifeste efectele nu din prima lună a anului.
Ceea ce ne spune Banca Naţională în acest moment este că se aşteaptă la un impact asupra preţurilor care să se manifeste imediat din cauza unor majorări de salariu minim care intră în vigoare imediat ce începe anul 2025 (brut va ajunge la 4.050 de lei - n.r.) şi, în mesajul de la BNR, ceea ce înţelegem este că se aşteaptă la un impact semnificativ asupra echilibrului dintre masa monetară aflată în circulaţie, dintre banii care sunt la dispoziţia oamenilor şi productivitatea economiei.
Practic, într-o perioadă în care economia românească aproape stagnează, nu creşte la fel cum o făcea anterior, o nouă creştere semnificativă a cantităţii de bani care se află la dispoziţia populaţiei, deşi, în principiu, acesta este un lucru bun, e bine ca oamenii să aibă mai mulţi bani cu care să-şi permită să cumpere mai multe lucruri, însă în situaţia dată, aceşti bani suplimentari aflaţi la dispoziţia populaţiei se vor traduce de fapt într-o creştere a preţurilor, aducând cumva puterea de cumpărare în medie la aproximativ acelaşi nivel. Deci nicidecum rezolvând problema oamenilor care de multă vreme se confruntă cu preţuri în creştere, cu dificultăţi în acoperirea cheltuielilor zilnice.
Jurnalistă: Vedem că această rată a inflaţiei anunţată de Mugur Isărescu, care ne spune că ţara trebuie să intre la dietă, este o medie, până la urmă, toată lumea ştie. Întrebarea este, domnule profesor, unde vom vedea mai multe scumpiri? La ce fel de produse? La produsele alimentare? La alte tipuri de produse? Nu ştiu, produsele de igienă personală, pentru ca tot am văzut că au mai crescut preţurile în acest sens. Unde am putea vedea creşteri semnificative care să ne şi afecteze, din păcate?
Christian Năsulea: Ca să vorbim despre momentul actual şi despre această perioadă a anului, este absolut natural să existe creşteri de preţuri la produsele alimentare, pentru că disponibilitatea acestora scade, iar preţul acestora creşte pe măsură ce ne îndepărtăm de lunile de vară, în care recolta agricolă există şi trebuie să fie consumată sau vândută cel puţin cât mai repede, în aşa fel încât să elibereze depozitele producătorilor. Trecem la lunile de iarnă, unde, în mod normal, preţurile acestor alimente cresc. Aceasta este o categorie unde vedem deja creşteri de preţ şi unde avem toate motivele să ne aşteptăm la creşteri de preţ suplimentare, pe măsură ce ne apropiem de sărbătorile de iarnă.
Alte categorii, ca să vorbim punctual, evident, sunt în domeniul energetic. Pentru toate tipurile de energie ne aşteptăm să existe nişte creşteri de preţ pe măsură ce se răceşte vremea. Pentru haine, de exemplu, se văd deja nişte modificări de preţuri care ţin probabil tot de sezonalitatea modului în care oamenii consumă acest gen de produse.
Şi, în mod foarte interesant, din nou avem creşteri pentru detergenţi. Aici există o teorie interesantă în rândul unora dintre colegii mei, care leagă această problemă a detergenţilor cu schema de plafonare a adaosului, care este folosită la noi în ţară, pentru că detergenţii reprezintă cumva un produs care este folosit de lanţurile de magazine în aşa fel încât să-şi echilibreze costurile. Acolo unde statul român nu le permite să-şi ţină contabilitatea aşa cum trebuie, să aloce costurile administrative pe toată gama de produse, pentru că adaos-ul la multe produse de bază este plafonat, detergenţii par să fi reprezentat o soluţie pentru magazine în toată această perioadă, în aşa fel încât să pună undeva costurile cu chiria, cu utilităţile, cu salariile angajaţilor, care nu mai încap din cauza acestei scheme de plafonare care nu ţine cont de realităţile economice.
Jurnalistă: Şi, într-adevăr, dacă ne uităm, detergenţii, până la urmă, sunt în topul produselor cu cele mai mari scumpiri în această perioadă, aşa cum de altfel aţi precizat şi dumneavoastră, inclusiv preţul alimentelor. Este şi acea perioadă care, în aceste momente, ştim că urmează să înceapă postul Crăciunului şi, bineînţeles, că sunt oamenii care preferă să meargă în acea direcţie în care ţin post şi atunci cumpără mai multe legume, de exemplu, şi acolo am observat scumpiri.
Şi atunci, domnule profesor, întrebarea este: până la urmă, funcţionează sau nu acea măsură a plafonării preţului la produsele alimentare, dacă vedem totuşi că sunt acele efecte, aşa cum vorbeam mai devreme? Poate că sunt ţinute în frâu anumite preţuri la anumite produse, însă vedem scumpiri puse chiar de comercianţi la celelalte produse, cum ar fi detergenţii.
Christian Năsulea: Pentru a da un răspuns general la început, după care vreau să-l explic un pic. De principiu, schema de plafonare a ados-ului nu este o idee bună. Este o intervenţie care duce la distorsionarea unor forţe de piaţă, care creează costuri suplimentare pentru magazine, costuri pe care tot noi trebuie să le plătim în ultimă instanţă. E mai scump pentru comercianţi respectatul acestor legi şi atunci noi ajungem să plătim per total mai mulţi bani decât am fi plătit în absenţa acestei scheme.
Acum, ca să intrăm un pic în detalii, dacă există români care beneficiază de pe urma acestei scheme, s-ar putea să existe. S-ar putea să existe români care consumă doar produse din categoriile de bază care sunt vizate de plafonarea acestui adaos şi care nu spală rufele, care nu folosesc nimic din celelalte produse care sunt esenţiale pentru viaţă unei familii, în aşa fel încât să poată să se concentreze doar pe acele zone care au fost vizate de aceste plafonări. Vă daţi seama că, din exemplul pe care îl dau, acesta este un exemplu extrem.
E foarte puţin probabil, de fapt, să existe oameni care să poată să beneficieze de aceste plafonări. Dacă există, ei sunt oricum foarte, foarte puţini. Deci, per total, la fel ca multe alte lucruri care au fost făcute în această perioadă, din punctul meu de vedere, în scop electoral, pentru a permite politicienilor să comunice către alegători că fac ceva, că au în gând interesul alegătorilor, şi această schemă este mai degrabă o schemă care este menită să contribuie la comunicarea politică, nici de cum să contribuie la rezolvarea unor probleme.
Aşa cum spuneam vizavi de anunţul de la BNR, BNR se aşteaptă ca această rată a inflaţiei să crească în continuare la începutul anului viitor, tocmai pentru că urmează nişte creşteri de salarii care vin pe măsură ce implementăm salariul minim european, pe măsură ce vor fi implementate alte măsuri. Asta, iarăşi, este important pentru noi. E foarte important să înţelegem că singurul mod în care poate să ne crească puterea de cumpărare, să putem să ne permitem într-adevăr mai multe lucruri, nu să ne uităm la o sumă mai mare de bani în mână care, de fapt, ne permite să cumpărăm mai puţine lucruri, sau, în cel mai bun caz, aceleaşi lucruri pe care le cumpăram şi câteva luni înainte cu o sumă mai mică.
Singurul mod în care putem să rezolvăm problema aceasta a puterii de cumpărare este să ne asigurăm că avem o creştere a productivităţii economiei. Trebuie să meargă mediul de afaceri cât mai bine, în aşa fel încât să fie multe produse şi servicii pe piaţă, în cantităţi mai mari, în aşa fel încât acestea să concureze pentru banii pe care noi îi avem la dispoziţie în momentul acesta.
Deci, toate lucrurile merg în direcţia sprijinirii sau măcar a neîmpiedicării mediului de afaceri în momentul în care acesta încearcă să-şi facă treaba, nici de cum în direcţia unor noi idei de intervenţii în economie, în aşa fel încât să putem să facem oamenii să creadă că o duc mai bine, când, de fapt, prin inflaţie sau prin alte mecanisme de piaţă, în cel mai bun caz, nivelul de trai al oamenilor rămâne la fel, dacă acesta nu este afectat negativ.
Jurnalistă: O ultimă întrebare, domnule profesor, şi vă rog un răspuns cu da sau nu. În aceste momente, trebuie să ne îngrijoreze anunţul făcut de guvernatorul BNR Mugur Isărescu referitor la faptul că România trebuie să intre la dietă?
Christian Năsulea: Nu! Este un lucru pe care ar fi trebuit să-l ştim deja. E foarte clar că în situaţia de faţă, cu indicatorii economici pe care îi avem, este nevoie să strângem cureaua, puţin sper, în perioada următoare.
