România, printre ţările foarte aproape de obiectivul producerii de energie din surse regenerabile

În plan mondial cresc investiţiile şi producţia de energie din surse regenerabile. Energia alternativă se apropie de aşa-numita ''grid parity'' - paritatea dintre costul de generare a energiei din surse regenerabile şi preţul electricităţii pe piaţă. Aceasta este una dintre temele ''green economy'', în dezbatere la Târgul de la Rimini, în Italia, în intervalul 7-8 noiembrie. România se numără printre ţările care sunt foarte aproape de obiectivul producerii de energie din surse regenerabile, informează luni cotidianul italian La Repubblica.

Europa, epicentrul crizei, poate găsi un impuls economic plecând de la relansarea energiei din surse regenerabile şi a eficienţei, două domenii care atrag la nivel global o masă crescândă de investiţii. Într-o lume în care continuă să crească cu 2-3 procente pe an cererea de energie, sursele regenerabile au acoperit în 2010 16,7% din consumul final de energie (2,7% domeniul nuclear, 80,6% combustibili fosili). În 2011, jumătate din întreaga putere instalată în sectorul electric la nivel mondial s-a bazat pe energia curată iar în Europa cota a ajuns la 71%.

'Este un pariu deosebit de important pentru Italia, unde provocarea pentru 'grid parity' şi concurenţialitatea reală a surselor regenerabile se află pe agendă', a declarat Edo Ronchi, preşedintele Fundaţiei pentru Dezvoltare Durabilă. 'Se poate trece de la logica stimulentelor la cea a facilităţilor fiscale, care pot restitui surselor regenerabile o parte din beneficiile pe care le implică utilizarea lor pentru colectivitate şi în termeni economici, pe lângă cei de mediu şi de sănătate', a adăugat el.

Predominarea mare a combustibililor fosili costă scump Europa. Cheltuielile UE pentru achiziţionarea de combustibili fosili în străinătate au crescut de la aproximativ 1% din PIB în 1999 la aproape 4% în 2011, atingând 448 miliarde de euro, se arată în documentul pregătitor privind starea generală a ''green economy'', elaborat de experţi. Aceasta în timp ce aplicarea directivei privind eficienţa energetică ar putea duce la o economie de 50 de miliarde de euro în fiecare an şi crearea unui milion de noi locuri de muncă până în 2020. Pentru a atinge acest obiectiv, statele membre ar trebui să promoveze în fiecare an reabilitarea a 3% din clădirile aflate în proprietatea statului.

În plus, companiile mari vor trebui să treacă la fiecare patru ani testul unui audit energetic şi să promoveze intervenţii în măsură să aducă anual, în perioada 2014-2020, noi economii de cel puţin 1,5% din energia vândută propriilor clienţi.

Pe frontul resurselor regenerabile există veşti bune. La nivel mondial, cea mai mare rată de creştere anuală a puterii electrice din surse regenerabile a fost înregistrată în 2011 de instalaţiile fotovoltaice (+74%). Au reprezentat 30% din întreaga nouă putere din surse regenerabile la nivel global. În Europa, creşterea producerii de energie din surse regenerabile şi uşoara reducere a cererii europene au condus la o scădere a cotei controlate de cărbune şi petrol, respectiv cu 10 gigawatti şi 14 gigawatti.

Şi domeniul nuclear a înregistrat o scădere netă de 14 gigawatti, în timp ce instalaţiile pe bază de gaz au înregistrat o creştere de 116 de gigawatti. În ceea ce priveşte energia din surse regenerabile, tendinţa este în creştere, în special pentru energia eoliană şi fotovoltaică - respectiv cu 84 gigawatti şi 47 gigawatti creştere netă a puterii instalate. În general, Uniunea Europeană a asistat la o creştere a pătrunderii energiei din surse regenerabile de la 9% la 12,4% (date din 2010), apropiindu-se de obiectivul UE din 2020.

Unele ţări sunt deja foarte aproape de acest obiectiv - Suedia, Estonia şi România -, altele - Malta, Luxemburg, Marea Britanie şi Olanda - sunt încă departe. Italia se situează pe o poziţie intermediară în ceea ce priveşte obiectivul final, de 17%, după ce a atins în 2010 un nivel de pătrundere puţin peste 10%.

La nivel global, investiţiile continuă să crească. Pe primul loc se situează China, cu 51 miliarde dolari, urmată de SUA cu 48 miliarde dolari, America accelerând ritmul doar anul trecut (+61%). Pe locul al treilea se află Germania, cu 31 de miliarde de dolari, iar pe locul al patrulea Italia, cu 29 miliarde dolari în total. Italia este însă foarte puţin prezentă în investirea de resurse destinate dezvoltării de tehnologii, prin urmare un sector cu prioritate ridicată, strategic.

Italia a avut un rezultat bun în termeni de putere instalată şi locuri de muncă create (peste 120.000), dar acum trebuie să depăşească zidul birocratic pe care ultimele măsuri guvernamentale l-au ridicat în faţa dezvoltării energiei din surse regenerabile. Totodată, trebuie să găsească instrumentele necesare pentru a face mai funcţional un sistem de distribuţie proiectat pentru câteva centrale electrice mari şi încă incapabil să se adapteze la o producţie fluidă, descentralizată şi bazată pe sute de mii de microproducători.

'Pentru a accelera tranziţia de la sursele regenerabile spre competitivitate în raport cu sursele convenţionale, eliberându-le în acelaşi timp de mecanismele de stimulare, este necesar să se intervină pe mai multe fronturi, inclusiv cel care nu este strict tehnologic, al procedurilor administrativ-birocratice, în scopul de a reduce costul final'', conchide documentul pregătitor privind starea generală a ''green economy''.

''Grid parity'' nu mai este un orizont îndepărtat, mai ales în cazul energiei fotovoltaice, aceasta şi datorită reducerii drastice a costului modulelor, survenită în ultimii ani.