România pe dos: cum întâmpină Capitala ziua internaţională a grădinilor zoologice şi parcurilor

În fiecare an, pe 9 august se sărbătoreşte ziua internaţională a grădinilor zoologice şi parcurilor, această zi marcând, potrivit presei, "interesul pe care comunitatea internaţională îl acordă conservării biodiversităţii."

Acest lucru se poate întâmpla în lume. Dar în România, avem de a face cu o situaţie la antipozi, la noi această zi putând deveni cel mult un prilej de a trage un semnal de alarmă asupra situaţiei în care se găsesc grădinile zoologice şi parcurile, transformate în ţinte predilecte ale rechinilor imobiliari.

În ceea ce priveşte grădinile zoologice, potrivit lui Dan Trifu, vicepreşedinte ECO-CIVICA, unul dintre cele mai reputate ONG-uri de mediu, ne putem "lăuda", fără niciun dubiu, că avem cele mai neîngrijite grădini zoologice din Europa.

Excepţie face, într-o anumită măsură, potrivit sursei citate, Grădina Zoologică din Bucureşti, care graţie directorului general este mai bine întreţinută decât parcurile zoo din alte oraşe.

Şi dacă tot am ajuns la Zoo Băneasa, merită ştiut că, după ce ani de zile asupra Grădinii Zoologice de la Băneasa s-au pus constant presiuni "imobiliare", în prezent, "grija" faţă de animale este speculată pentru a justifica un nou tun pe bani publici.

Imediat după ce în zona Băneasa a început să se construiască masiv, vaste suprafeţe de vegetaţie fiind defrişate pentru a face loc cartierelor rezidenţiale, au început şi presiunile mafiei imobiliare. Potrivit lui Dan Trifu, s-au făcut presiuni pentru falsificarea anumitor documente, astfel încât gradina zoologică să fie desfiinţată, căci mirosul animalelor deranja.

Cum acest demers a eşuat, s-a încercat inclusiv relocarea grădinii la coada Lacului Morii, pe un teren aparţinând Primăriei Chiajna, însă proiectul a fost contramandat, graţie organizaţiilor de mediu care au explicat că relocarea va pune în pericol unele animale, recrearea habitatului în care acestea să îşi ducă viaţa putând dura şi 20 de ani.

De bine ce a rămas pe loc, neatinsă de atacurile rechinilor imobiliari, Grădina Zoologică a devenit un punct de interes numai bun de speculat. Primăria Capitalei a anunţat extinderea grădinii zoologice în Pădurea Băneasa, pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, idee nu foarte agreată de ONG-uri.

Deşi crearea, pentru animale, a unui habitat cât mai aproape de cel natural este un deziderat pe care ecologiştii îl aprobă fără rezervă, extinderea Zoo în pădurea din faţa ei nu este privită cu ochi buni. Pe suprafaţa de 30.000 metri pătraţi alocaţi proiectului vor fi amenajate nu doar habitate pentru animale, ci şi unităţi de cazare pentru vizitatori, unităţi de alimentaţie publică, spaţii de agrement, tiroliene etc.

De altfel, dacă ne uităm la cifre, transformarea Pădurii Băneasa în Bio Park Zoo pare mai degrabă o afacere decât un proiect care să pună preţ pe binele animalelor. Din 104 milioane de euro, cât va costa proiectul, doar 47 de milioane de euro sunt destinaţi amenajării terenului şi creării habitatului necesar fiecărei specii. În rest, 4 milioane de euro merg în proiectul tehnic, 28 de milioane de euro vor fi băgaţi în utilităţi, instalaţii, căi de acces, infrastructură etc. (de care vor beneficia finalmente dezvoltatorii imobiliari din zonă), iar alte 20 de milioane vor fi alocate construiri ide spaţii administrative, logistice şi medicale, toate aceste obiective care ţin de orice numai de protecţia animalelor nu. Desigur, pentru construirea acestora vor fi tăiaţi nenumăraţi copaci.

Potrivit cotidianului Puterea, atractivitatea apartamentelor de lux din Băneasa a crescut rapid odată cu veştile despre Bio Park, iar terenurile proprietate privată din împrejurimi au început să se vândă odată cu promisiunea tacită a Primăriei Capitalei de a dezvolta infrastructura din zonă, pe bani din fonduri structurale.

Parcurile, plămânul verde al oraşului Bucureşti, o ţintă a mafiei imobiliare

În ceea ce priveşte parcurile, sărbătorite şi ele azi, Bucureştiul, care la începutul anilor '90 avea în jur de 3.500 de hectare de spaţii verzi, mai are acum doar 1.400 de hectare de spaţiu verde, potrivit dlui Nicolae Rădulescu-Dobrogea, preşedinte Eco-Civica, transformându-se într-unul din cele mai poluate oraşe europene.

"Sute de hectare de spaţii verzi au dispărut dintr-un creion al proiectantului la PUG-ul (Planului de urbanism general) din 2000", a explicat Dan Trifu într-un interviu acordat Epoch Times.

După ce, odată cu aprobarea PUG-ului din 2000 au dispărut pepinierele Capitalei, precum şi vaste suprafeţe împădurite, ulterior au început şi retrocedările parcurilor şi spaţiilor verzi dintre blocuri.

Potrivit vicepreşedintelui Eco-Civica, ONG ce a intentat (şi câştigat) numeroase procese cu autorităţile pentru salvarea spaţiilor verzi, peste 200 de hectare de parcuri şi spaţii verzi dintre blocuri au dispărut. Cu concursul autorităţilor s-a ajuns ca parcuri întregi sau zone întregi de parcuri foarte mari să fie trecute în zona construibilă, ceea ce explică ridicarea unui mall pe zona verde Spartac/IOR, apariţia vilelor înconjurate de gunoaie din Prisaca Dornei, faptul că în parcul Tineretului s-au defrişat, fără aviz, sute de copaci pentru a se turna temelia unui ansamblu rezidenţial, asta pentru a enumera doar ultimele şi cele mai flagrante încălcări ale legii spaţiilor verzi.

Mai mult, în urmă cu doar o lună, deşi, potrivit legislaţiei UE, oraşele din România trebuie să asigure o suprafaţă de minim 26 mp spaţiu verde pe cap de locuitor, iar Bucureştiul, capitală europeană, abia dacă le oferă cetăţenilor săi 8,5 mp spaţiu verde per cap de locuitor, cu sau fără drept de vot, Consiliul General al Primăriei Capitalei a venit cu o serie de proiecte noi ce vor mări spaţiul betonat din Bucureşti, în detrimentul copacilor.

Astfel, Primăria şi-a propus, fără să fi efectuat în prealabil vreun studiu de impact şi fără o consultare adecvată a cetăţenilor, să construiască noi parcări şi spaţii "culturale", precum terase, cafenele etc.

Astfel, se doreşte realizarea unei parcări subterane în zona Parcului Icoanei. Cum va fi construită această parcare fără ca utilajele, materiale de construcţii etc. să distrugă zona verde, rămâne un mister. Tot parcare subterană urmează a fi construită şi în Piaţa Lahovari, tot cu distrugerea spaţiilor verzi. Idem, Piaţa Sălii Palatului va beneficia şi ea, dacă Primăria îşi pune în operă proiectul, de o parcare subterană, cu distrugerea parcului suprateran.

Centrul istoric va beneficia de două poduri noi, Podul Calicilor şi Podul Mihai Vodă, a căror construcţie nu ar ridica probleme de mediu. Însă, ceva mai încolo de ele, în spatele Palatului Justiţiei, Parcul Sfinţii Apostoli va fi distrus.

Parcul Izvor este şi el sortit în mare parte distrugerii. Câteva hectare din partea de vest a Parcului vor fi înghiţite de deja contestata (inclusiv în instanţă) magistrală Uranus, în timp ce sub partea de Est a parcului se doreşte amenajarea de spaţii "culturale". În planurile Primăriei, Eco-Civica nu a identificat însă decât parcări, acest gen de construcţii fiind cu greu asimilabile statutului de "spaţiu cultural."

Mai mult, bulevardul Unirii, zonă cu un trafic infernal şi cu noxe pe măsură, ar urma să fie dezaxat. Vor dispărea în acest scop parte din copacii şi spaţiile verzi de pe partea stângă. Zona ar fi fost încadrată, conform dlui Dan Trifu, la categoria V3M, încadrare ce nu există în nomenclatorul de urbanism. Întrebat de la ce vine "M", arhitectul-şef al Capitalei, dl Pătraşcu, a explicat că M nu vine de la Mită, ci de la Mixt, cu alte cuvinte copacii vor fi tăiaţi pentru ca în locul lor să apară terase, cafenele etc. De interes, probabil, tot cultural.

După ce Eco-Civica şi Salvaţi Bucureştiul au contestat aceste proiecte, Agenţia de Protecţie a Mediului Bucureşti a cerut primăriei să evalueze impactul acestor proiecte asupra mediului şi există şanse ca acestea să fie anulate sau regândite corespunzător.