România îşi menţine punctajul în clasamentul realizat de Freedom House

România are rating general 2 pe o scară în care 1 este maxim, iar 7 este cel mai prost punctaj, menţinându-şi nivelul din anii trecuţi, potrivit raportului Freedom House pe 2011.

România intră în categoria ţărilor libere, mai precis cu 2 puncte în categoria drepturi politice şi 2 pentru libertăţi civile.

În privinţa vecinilor, Ucraina are statut de ţară parţial liberă, cu un rating general de 3,5 puncte. La drepturi politice are 4, la libertăţi civile are 3.

Ungaria intră în categoria ţărilor libere şi are un scor general de 1,5. Pentru drepturi politice are 1, pentru libertăţi civile are 2.

Serbia este ţară liberă, cu un scor general 2. Pentru drepturile politice are 2, pentru libertăţi are 2

Bulgaria este şi ea în categoria ţărilor libere, cu o notă general 2. În categoria drepturi politice are 2, în categoria libertăţi civile are 2.

R. Moldova este inclusă în categoria ţărilor parţial libere, cu un scor general 3. Are 3 puncte pentru drepturi politice şi 3 pentru libertăţi civile.

România este printre ţările care s-ar putea confrunta cu probleme, din cauza persistenţei crizei economice din Europa, avertizează raportul Freedom House pe 2011.

În cazul majorităţii ţărilor central şi est-europene şi baltice, anul 2011 a fost notabil pentru capacitatea lor de a face faţă crizei economice din Europa fără ca instituţiile de bază democratice să aibă de pierdut.

Un număr de ţări din regiune au rămas vulnerabile la fragilitatea economiei, interferenţa intereselor politice în afaceri şi corupţie. Letonia, Bulgaria, România şi Balcanii de Vest s-ar putea confrunta cu probleme, în condiţiile în care dificultăţile economice din Europa persistă.

Ungaria reprezintă cea mai gravă problemă din Europa Centrală. Guvernul lui Viktor Orban a profitat de majoritatea de două treimi de care dispune în Parlament pentru a impune o nouă Constituţie, controversată, fără ca opoziţia să aibă o contribuţie adecvată. De asemenea, puterea a impus o serie de legi care ar ameninţa libertatea presei, independenţa judiciară şi pluralismul politic.

Albania s-a confruntat cu un declin, din cauza violenţei faţă de manifestanţi, a alegerilor locale fraudate şi a eşecului tribunalelor de a rezolva cazuri de corupţie majore.

La polul opus, Slovacia a adoptat un set de legi vizând să apere presa de intimidarea politică.

Progresele înregistrate în Balcani pe drumul către democraţie şi aderarea la UE sunt discutabile, notează Freedim House. În luna iulie. guvernul sârb l-a predat pe ultimul dintre cei 161 de suspecţi de crime de război căutat de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI). Printre cei extrădaţi de numără şi Ratko Mladici, unul dintre liderii masacrului de la Srebreniţa, din 1995, care a fost urmărit timp de 16 ani. Extrădarea lui Mladici a fost criticată de peste 50% dintre sârbi şi a dus la proteste în masă.

Naţionalismul din regiunea balcanică subminează în continuare eforturile regionale de reconciliere şi complică relaţiile cu UE, scrie ONG-ul.