România invitat special şi ţară parteneră la expoziţia "Săptămâna Verde"

România este anul acesta invitat special şi ţară parteneră a Expoziţiei internaţionale pentru Industrie Alimentară, Agricultură şi Horticultură 'Săptămâna Verde'', organizată la Berlin. În 2012, la standul ţării noastre vor fi prezentate specialităţi româneşti, până acum necunoscute germanilor, iar producătorii locali speră să aibă succes în străinătate, scriu luni cotidianele germane.

Prezenţa României la ''Săptămâna Verde'' a fost calificată de ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, drept o onoare pentru ţara noastră şi o dovadă a bunelor relaţii întreţinute cu Germania, un partener comercial important pentru noi întrucât din 2010 România exportă în această ţară cereale, legume şi fructe în valoare totală de 92 milioane de euro.

'Germania este un partener comercial important pentru noi şi nenumărate companii nemţeşti investesc la noi în ţară', a afirmat în deschiderea târgului ministrul agriculturii Valeriu Tabăra, potrivit Financial Times Deutschland(FDT).

Şaizeci de firme vor prezenta produse agricole din 'Grădina Carpaţilor', îndeosebi feluri de mâncare tradiţionale precum : carne de urs, căprioară, curcan în aspic, plăcintă cu mere, dovleac sau brânză, dar şi cunoscuţii cârnaţi de Pleşcoi, foarte apreciaţi de vizitatorii germani.

Un alt cunoscut produs românesc care s-a bucurat de un mare succes a fost magiunul de Topoloveni, prima specialitate românească recunoscută de Uniunea Europeană ca 'produs tradiţional protejat'.

Producţia alimentară este un pilon important al economiei româneşti, scrie FDT. După ce în 2009 şi 2010, producţia totală a ţării a scăzut puternic din cauza crizei economice, în 2011 agricultura a început să intre pe un făgaş bun. Cu toate acestea, românii continuă în mod evident să importe, mai mult decât să exporte, îndeosebi carne, fructe şi legume. Exporturile se prezintă ceva mai bine numai la capitolul cereale. Având o suprafaţă agricolă de 8,3 milioane de hectare, România se situează pe locul patru în Europa în ceea ce priveşte potenţialul agricol. Industria viticolă joacă la rândul ei un rol important, România ocupând aici locul unsprezece.

Jumătate din populaţia României trăieşte din agricultură şi o treime din populaţia activă în câmpul muncii lucrează în domeniul agricol, scrie FDT, făcând o comparaţie cu Germania unde numai 3% lucrează în acest domeniu. Cu toate acestea, productivitatea este redusă, întrucât întreprinderile agricole româneşti folosesc metode învechite. Însă din ce în ce mai multe suprafeţe agricole productive sunt cumpărate de investitori străini, îndeosebi de italieni, americani, britanici sau austrieci, care lucrează cu instalaţii moderne, folosind sisteme de irigaţii şi pesticide.

'Sunt mulţi cei care se gândesc că micile întreprinderi agricole din România pot realiza o agricultură durabilă, iar acest lucru este cu siguranţă valabil pentru regiunile montane', spune inginerul agricol Wolfgang Raddatz, care predă agricultura ecologică în România, adăugând că în ţara noastră lipsesc cunoştinţele de specialitate în domeniul agricol şi creşterea animalelor, cunoştiinţe necesare realizării unei agriculturi durabile. Practici precum cultivarea prin rotaţie pentru a păstra fertilitatea solului sunt adesea neglijate.

Carpaţii şi Transilvania - patria literară a contelui Dracula şi locul în care se petrece şi acţiunea din filmul lui Roman Polanski 'Dansul Vampirului' - au fost prezente în hala 10.2 a expoziţiei ''Săptămâna Verde'', scrie şi Berliner Morgenpost. La cea de a 77-a ediţie a acestui târg internaţional, standul României a fost deosebit de aglomerat şi ticsit de vizitatori. România s-a prezentat oficial drept o ţară cu aspiraţii agricole, acesta fiind primul an (din 1973 până în prezent) în care ţara noastră este stat partener al târgului.

La capitolul turism, România încă prezintă mari deficite. Deşi are ca şi Bulgaria ieşire la Marea Neagră, povesteşte, potrivit Berliner Morgenpost, un angajat al târgului, staţiunile noastre nu sunt atât de vizitate precum cele din ţara vecină.

Prin intermediul unui nou logo şi unei campanii internaţionale, România intenţionează să atragă cât mai mulţi turişti. Oamenii încep să-şi arate interesul, iau broşurile şi le răsfoiesc, se informează. La ''Săptămâna Verde'' sunt aşteptaţi aproximativ 400.000 de vizitatori, cărora li se vor oferi informaţii cu privire la organizarea de tururi pe bicicletă prin România, staţiuni termale de la noi din ţară şi bineînţeles oportunităţi de vacanţă la Marea Neagră.

Numărul turiştilor creşte anual şi sunt convins că va creşte şi în următorii, spune Gheorghe Cozea, proprietarul unui birou de turism din Berlin, potrivit Berliner Morgenpost.

Vizitatorii răsfoiesc din ce în ce mai des broşurile şi ofertele despre România, însă mulţi dintre ei mărturisesc că nu s-au gândit niciodată la ţara noastră ca destinaţie turistică, cu toate că fotografiile sunt interesante, iar preţurile nu sunt chiar foarte ridicate. Capitala Bucureşti şi Delta Dunării, devenită între timp Patrimoniu Natural UNESCO, sunt relativ necunoscute în exterior. Doar publicul mai în vârstă îşi aduce aminte de rădăcinile româno-germane. În fond, comunitatea germană a trăit aproximativ 900 de ani în Transilvania (Siebenbuergen). Cu cinci ani în urmă, comunitatea germană de aici încă mai număra 15.000 de persoane. Iar pentru organizatorii de excursii acesta este un motiv de a organiza tururi cu motto-ul 'Pe urmele coloniştilor germani' ('Auf den Spuren der deutschen Siedler'). Turul cu autobuzul ce înglobează circa 2.800 de kilometri trece prin sate şi oraşe, construite după model german.