România, forţă redusă de negociere. Profesor la Oxford: Unii îi vor spune lui Bolojan, uitaţi-vă ce dezastru e la voi în ţară
Profesorul de diplomaţie digitală Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, a atras atenţia, în podcastul "This is the story", realizat de Tudor Muşat, că în acest moment România nu are credibilitate pentru a negocia la nivel internaţional în acest context complicat, în contextul în care avem un preşedinte interimar, iar scena politică e măcinată şi polarizată înaintea noilor alegeri.
Jurnalist: Trump negociază cu Putin marea înţelegere dintre America şi Rusia, pornind de la Ucraina, dar fără îndoială cu efecte asupra întregii Europe de sud-est. Avem pârghii diplomatice proprii pe care să le acţionăm sau o să contăm pe conjuncturi din nou şi pe treabă făcută cu mâna altora, a aliaţilor, aşa cum s-a mai întâmplat de multe ori în istoria noastră?
Corneliu Bjola: România ce poate să facă în momentul de faţă este că probabil cu noul preşedinte - până în mai va fi foarte greu - şi are două probleme mari. Că tu poţi să vii cu o politică externă superbă, cu nişte elemente, da, participăm, sprijinim, facem, dregem, dar dacă tu intern eşti măcinat şi polarizat, mesajul tău nu are credibilitate. Asta a fost problema şi cu domnul Iohannis sau cu domnul Bolojan. Domnul Bolojan putea să se ducă la Paris şi să spună, mergem şi noi, susţinem Ucraina, facem... Există oameni care spun: poate vreţi să o faceţi, dar uitaţi-vă ce e la voi în ţară, că e dezastru, cu ăia 30% care nici măcar dronele nu le lasă. Ce credibilitate ai?
Deci aici cred că trebuie rearanjat puţin, resetat puţin sistemul politic intern ca să ai credibilitate. Şi asta ce înseamnă? Înseamnă că aceste partide trebuie să facă ce n-au făcut de nu ştiu cât timp, să schimbe puţin stratul 1, stratul 2, oamenii aceştia care sunt deja compromişi. Să vedem dacă acest guvern va rămâne, dar trebuie să vină cu oameni mult mai credibili. Asta a fost o mare problemă.
Pe urmă problema de justiţie, care a măcinat ca picătura chinezească încrederea în stat, când vezi 5.000 de prescripţii şi toţi cu cazuri mari de corupţie... îi arestează astăzi, peste 3 zile le dă drumul şi pe urmă fapta nu există, nu? Astea sapă încrederea în instituţii... şi unele măsuri sunt de termen lung.
Dar ca prioritate, şi cred că asta nu se înţelege foarte bine sau sunt foarte temători, este problema extremismului politic în România, şi vorbim de extremism politic care alunecă spre violenţă. Aici trebuie adâncită situaţia, cu extremismul. Extremismul ce înseamnă? Mişcarea legionară. Cum am ajuns că toate aceste declaraţii au crescut? Vă spun sincer, eu urmăream online de vreo 3-4 ani, cum aceste tabere legionare... îi găsiţi şi pe Facebook. Cum au ajuns să facă acest lucru? De unde fascinaţia asta cu legionarii? Poate sunt elemente interne, sunt amplificate şi de ruşi, eventual, dar ai probleme de extremism politic intern. Acest cancer politic care a crescut cu oameni care au fost complici. Georgescu, de exemplu, a făcut declaraţii, a avut un proces şi s-a dat că...
Jurnalist: Eu mă uit că sunt şi candidaţi mainstream care ciupesc un pic din retorica asta şi încearcă să şi-o integreze în discurs. Sigur, nu la virulenţa şi violenţa şi referinţele unui Georgescu sau alţii, dar se duc într-o zonă din asta în care... cu UE, stai că am stat prea mult în genunchi, stai că nu ştiu ce, n-aţi văzut că încep deja să se profileze pe acolo?
Corneliu Bjola: Sunt oameni care probabil au anumite... dar nu sunt toţi. Este un nucleu foarte dur pe care l-am văzut, cu forţe paramilitare, cu bani care se vehiculează în zona respectivă ca să întreţii, cu complicităţi la nivel de instituţii. Aici este un cancer şi este extremism politic până nu adresezi, asta va creşte în continuare, şi-l adresezi cu mijloace democratice, fără nicio îndoială, dar aici este o problemă.
Cu o anumită stabilitate politică, până la urmă, poţi să ai şi o politică externă credibilă. Că nu poţi numai să prezinţi declaraţii sforăitoare şi până la urmă lumea să te aplaude. Nu te aplaudă pentru că toată lumea are ambasadori la Bucureşti şi ştiu exact ce se întâmplă. Şi îi fac rapoarte în fiecare lună, că asta e partea din meseria lor.
Corneliu Bjola: În legătură cu vorbitul. E foarte important într-o epocă digitală să vorbeşti, pentru că tu, ca instituţie, de exemplu, dacă nu reacţionezi la declaraţiile ruseşti sau reacţionezi... cam aşa s-a întâmplat, pentru că e inerţia instituţională să nu vorbim, că dăm apă la moară, pe urmă cine ştie cum iese; nu ai acest simţ al responsabilităţii sau curajului de a vorbi. Şi în momentul respectiv, o anumită naraţiune se lipeşte de tine şi e foarte greu să o dezlipeşti ulterior.
Cum s-a întâmplat în momentul de faţă, şi vedem aceste articole din jurnalele americane, că e ceva putred în România şi America ar fi mai bine să se dezlipească complet din zonă... toate aceste naraţiuni de stat tampon care au apărut şi se adâncesc, tu trebuie să o contracarezi şi o contracarezi foarte bine. De exemplu, după 6 decembrie toate autorităţile au început să tacă. Pe fundalul ăla de vacuum informaţional s-au ridicat toate vocile cu scandal, cu tărăboi. A fost o problemă de acest tip.
Am mai spus, chiar în intervenţie şi la televiziune trebuie internaţionalizată treaba aceasta, în sensul că vorbeşti cu aliaţii tăi să menţii o anumită zonă de încredere. A venit un mesaj de la francezi, pe urmă de la italieni, chiar şi de la spanioli am văzut.
Mă uitam, de exemplu, în presa internaţională. Aţi văzut un oficial român să facă vreo declaraţie? Am fost eu şi, din cauza poziţiei mele la Oxford, mai mă abordează, că ştiu că sunt român, cei de la Financial Times, cei de la CNN sau cei de la NATO, dar autorităţi române să vorbească, să scrie un op-ed în New York Times, să scrie care este treaba, sau în Financial Times. Adică genul ăsta de intervenţie, cum de fapt o fac polonezii...
Jurnalist: Deci e foarte importantă partea asta de diplomaţie digitală, cumva, sau de diplomaţie manifestată prin social media, nu? E foarte importantă în a crea percepţii şi în a-ţi arăta poziţia.
Corneliu Bjola: Exact, pentru că în momentul de faţă domeniul este foarte fluid şi reputaţii se construiesc şi se distrug peste noapte. Am văzut în cazul României cum s-a... oricum nu aveam reputaţie, dar era totuşi bună, un aliat stabil, iar în momentul ăsta e ţară problemă.
