Revolta magistraţilor. "Propunerile CSM de modificare a legilor justiţiei sunt inacceptabile. Vor da naştere clientelismului"
alte articole
"Faţă de ordinea de zi a şedinţei plenului CSM din data de 27 octombrie 2015, (...) aducem la cunoştinţa corpului profesional al magistraţilor şi a societăţii civile faptul că, aşa cum rezultă din materialele Direcţiei Legislaţie, Documentare şi Contencios, CSM nesocoteşte grav voinţa magistraţilor întruniţi în adunările generale din luna septembrie 2015, convocate ca urmare a protestului de amploare din timpul vacanţei judecătoreşti, prin menţinerea în continuare a unor propuneri inacceptabile de modificare a legilor justiţiei.
CSM pare că doreşte să se asigure că în funcţiile de execuţie se va promova în realitate pe bază de dosar de evaluare a activităţii judiciare, care să anihileze promovarea pe bază de examinare obiectivă a cunoştinţelor juridice, în pofida tuturor recomandărilor Comisiei Europene din urmă cu aproximativ 10 ani, recomandări care la acea dată au condus la instituirea promovării exclusiv pe bază de concurs", se arată în comunicatul semnat de co-preşedintele asociaţiei, judecătorul Dragoş Călin, citat de Agerpres.
În documentul respectiv sunt invocate rapoartele MCV, care au apreciat evoluţia magistraturii în ultimii ani, ceea ce ar indica faptul că modalitatea de promovare pe bază de merite constituie baza asigurării unui corp judiciar independent şi liber de orice fel de influenţe, atât din interior, cât şi din exterior.
"Revenirea la promovarea pe criterii subiective, lipsite de orice control obiectiv din partea magistraţilor, de orice posibilitate de contestare şi previzibilitate, va lipsi sistemul judiciar de această bază. (...) Atragem atenţia că modificările dorite de CSM privitoare la promovare prin comisia care le-a propus au fost respinse de Adunările Generale cu peste 600 de voturi împotrivă", se mai precizează în comunicat.
În aceste condiţii, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România (FJR) solicită plenului CSM să respingă propunerile de instituire a unui examen de promovare în funcţii de execuţie "prin introducerea unui criteriu subiectiv şi de natură să conducă la naşterea unui clientelism atât în interiorul, cât şi din exteriorul sistemului".
Membrii CSM sunt invitaţi să reflecteze atent asupra consecinţelor modificărilor pe care le propun, apreciindu-se că acestea sunt axate în principal pe împiedicarea promovării pe criterii performante, pe favorizarea unor categorii de magistraţi detaşaţi doar în anumite structuri în vederea luării în considerare a vechimii la promovare, fără argumente concrete şi logice.
"Este inexplicabilă graba cu care CSM pregăteşte acest 'experiment judiciar', în lipsa oricăror studii şi prognoze, prin transmiterea proiectului legislativ către Ministerul Justiţiei în vederea ancorării modificărilor în legislaţia primară, greu de remediat în caz de eşec, cu toate că a avut posibilitatea de a reforma sistemul de promovare la nivelul legislaţiei secundare (...), astfel încât să dovedească eficienţa acestui proiect 'vizionar'. Numai în cazul în care s-ar fi dovedit atingerea acestui deziderat considerăm că s-ar fi putut discuta despre reflectarea rezultatelor evaluării în concursurile de promovare, iar nu în sens invers", se apreciază în comunicat.
FJR consideră inacceptabilă şi propunerea privind excluderea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a judecătorilor cu mai mult de 20 de ani vechime de la evaluările periodice şi de la obligaţia de formare profesională continuă.
"Voturile negative exprimate de sistemul judiciar împotriva acestei excluderi sunt covârşitor majoritare, ceea ce dovedeşte respingerea fermă a acestei propuneri nejustificate. Şi punctul de vedere al Consiliului Ştiinţific al INM se opune unei astfel de excluderi, evaluarea calităţii activităţii, eficienţei, integrităţii şi obligaţiei de formare profesională continuă fiind la fel de importantă în cazul instanţei supreme, cu rol de casaţie", consideră reprezentanţii asociaţiei judecătorilor.
Potrivit acestora, trecerea atribuţiei de redistribuire a unui judecător de la colegiul de conducere al instanţei, organism colegial, către o singură persoană, preşedintele instanţei, reprezintă o ingerinţă în independenţa judecătorului, "de natură a-i afecta inamovibilitatea în cazul unei mutări intempestive de pe completul de judecată pe care îl conduce, ceea ce presupune garanţii procedurale suplimentare, remediul contestării în instanţă a măsurii nefiind suficient".
FJR susţine că puterea repartizării judecătorilor pe complete este de natură să afecteze serios cariera unui magistrat, putând reprezenta un instrument susceptibil de a fi folosit în mod subiectiv. În aceste condiţii, soluţia ar fi căutarea altor remedii pentru cazurile excepţionale în care există situaţii de blocaj în activitatea unei instanţe, fără a răsturna un întreg principiu al democraţiei participative.
"În tandem cu aceste modificări de importanţă maximă pentru funcţionarea viabilă şi independentă a sistemului, sunt informaţii că CSM intenţionează să îşi transfere atribuţia de desemnare a conducătorilor Parchetului General şi DNA de la Ministerul Justiţiei, fără a propune şi un proces reformator de selecţie a candidaţilor, corelat cu intenţia de asigurare a unei influenţe maxime în desemnarea inspectorilor judiciari, prin instituirea unui interviu în faţa plenului CSM drept criteriu determinant de accedere în funcţie.
Această ultimă propunere este absurdă, Inspecţia Judiciară (al cărei rol inclusiv în procedura de revocare a membrilor CSM este minimizat prin propunerile ce se discută astăzi în plen, în ciuda voturilor din adunările generale) câştigându-şi independenţa în decizii şi acţiune, aspect lăudat constant de rapoartele MCV", se mai menţionează în comunicat.
FJR consideră că modificările propuse de CSM vor produce în sistemul judiciar o serie de dezechilibre care au fost condamnate în repetate rânduri de Comisia Europeană, existând şi riscul unor nemulţumiri în interiorul corpului profesional.
"Solicităm reevaluarea tuturor acestor propuneri, cu luarea în considerare a obiectivelor pe care sistemul judiciar român le are de îndeplinit, începutul fiind asigurarea unui sistem de admitere în magistratură corect şi obiectiv, promovarea exclusiv pe bază de meritocraţie, prin concurs, înlăturarea oricăror pârghii de influenţare a Inspecţiei Judiciare, înlăturarea oricăror prevederi favorabile pentru anumite categorii de magistraţi fără o justificare logică şi rezonabilă", concluzionează reprezentanţii FJR.