Ministrul Apărării, invitaţie surpriză pentru ruşi
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, i-a invitat pe ruşi să vină să verifice seria componentelor dronei care s-a prăbuşit la Galaţi, dacă la Moscova continuă „narativul” potrivit căruia aparatul nu aparţine Federaţiei Ruse.
„Fără niciun fel de dubiu (...), având în vedere rezultatul expertizei care tocmai s-a încheiat, aceasta este o dronă de fabricaţie rusească. Dacă există voci în Federaţia Rusă care, şi după aceste date, încearcă să spună că nu este a lor, eu îi invit să vină să-şi ia seria componentelor şi să-şi găsească fabrica în care a fost produsă această dronă în Rusia. Cât timp este o dronă cu încărcătură explozivă, este în responsabilitatea celor care o lansează să se ocupe de traiectoria ei, astfel încât să nu intre în spaţiul aerian unde, conform tratatelor internaţionale, este interzis a intra”, a declarat Miruţă, citat de Agerpres, duminică, la Digi24.
Ministrul a subliniat că drona transporta aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen, încărcătură care a explodat la impact, şi a reiterat că Federaţia Rusă poartă întreaga responsabilitate pentru incident.
„Nu există scuză din partea Federaţiei Ruse cu privire la motivul pentru care o dronă rusească, cu aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen, substanţă explozivă, a venit într-un spaţiu aerian în care nu a avut voie şi a produs explozia”, a afirmat ministrul Apărării.
Întrebat dacă drona a fost direcţionată spre România, după ce preşedintele Nicuşor Dan a declarat că aceasta a fost deviată de apărarea ucraineană şi a pătruns în spaţiul aerian românesc, Miruţă a precizat că Armata Română nu poate stabili cu certitudine cauza schimbării traiectoriei.
„Pe radarele noastre, vedem traseul acestei drone. Că ea a fost direcţionată intenţionat, ca şi-a pierdut comunicaţia, e o chestiune pe care noi n-avem de unde să o ştim. (...) Armata Română nu îl contrazice pe preşedintele României, Armata Română spune doar că, în conformitate cu tratatele internaţionale, că a fost deviată, că n-a fost deviată, este responsabilitatea Rusiei ca o dronă lansată din Rusia să nu ajungă în România”, a mai spus ministrul.
Potrivit acestuia, cel mai probabil va fi realizată şi „o expertiză balistică (...). Probabil, Serviciul Român de Informaţii sau cine s-a ocupat de bucata asta are astfel de informaţii”.
„Sunt foarte multe drone dintre cele care au căzut în România care sunt cu urme de gloanţe la expertiza care a fost făcută. Este posibil ca şi aceasta să aibă urme de gloanţe. Datele pe care le-am primit (la Ministerul Apărării - n.r.) sunt cu privire la componenţă şi sursă”, a adăugat Miruţă.
În opinia sa, dezbaterea privind motivul schimbării direcţiei de zbor a dronei reprezintă „o fentă în spaţiul public”, o încercare de a muta atenţia de la aspectele esenţiale ale incidentului.
Referindu-se la Articolul 4 din Tratatul NATO, ministrul a explicat că acesta vizează consultările între statele membre şi că România se află deja în această etapă încă din luna februarie.
„Nu avem suficiente sisteme de apărare, nu am cerut până nu am demonstrat că ne facem treaba în România, şi anume că am comandat astfel de sisteme de apărare”, a menţionat el, precizând că România a solicitat temporar astfel de sisteme în februarie.
Miruţă a adăugat că sistemele temporare nu au fost încă relocate nici din cauza procedurilor parlamentare din statele care deţin aceste capabilităţi, dar şi pentru că „nu se mută sisteme de apărare antiaeriană cum se cumpără pâine”.
La rândul său, preşedintele Nicuşor Dan a declarat, într-un interviu acordat BBC, că nu există niciun dubiu că drona care a lovit blocul din Galaţi este una rusească, de tip GERAN-2, şi că aceasta a ajuns pe teritoriul României în urma unui incident produs în timpul unui atac asupra portului ucrainean Reni, din zona Dunării.
Şeful statului a precizat că drona făcea parte dintr-un atac de amploare. „Îi cunoaştem traiectoria de zbor. De fapt, aceasta făcea parte dintr-un roi de 43 de drone care au atacat portul Reni”, a spus acesta, subliniind că una dintre drone a fost deviată de apărarea ucraineană şi a intrat ulterior în spaţiul aerian românesc.
