Revoltă la vârful USR: Criminalii din comunism trăiesc în linişte şi se bucură de pensii speciale plătite de noi

Colacii de sârmă ghimpată ai crimelor comunismului ţin poporul român legat
Colacii de sârmă ghimpată ai crimelor comunismului ţin poporul român legat (NOEL CELIS / AFP / Getty Images)

Deputatul USR Claudiu Năsui şi-a exprimat revolta că nu am avut încă un proces al comunismului iar mulţi dintre foştii criminali ai regimului trăiesc în linişte şi se bucură de pensii speciale plătite de români.

"Nu trebuie să uităm niciodată ce a însemnat comunismul în România. Ce este trist nu este doar brutalitatea şi violenţa cu care s-a impus. Cum a omorât toată intelectualitatea şi toate elitele României, pentru a impune nulităţi cu 'origini sociale sănătoase'. Ce e trist este că nu am avut noi, românii, un proces autentic al comunismului. Un proces care să se finalizeze măcar cu o lege a lustraţiei prin care toţi foştii comunişti şi securişti să nu mai poată ocupa funcţii publice", a declarat Năsui.

Potrivit şefului USR Bucureşti, nu doar că nu au avut proces, dar criminalii din regimul comunist trăiesc în linişte şi se bucură chiar de pensii speciale.

"Plătite de cine? Evident de noi, din banii noştri. Ce este şi mai trist este lecţia pentru care o predăm generaţiilor următoare. Marius Oprea, un excelent istoric al crimelor comunismului şi al activităţii securităţii de după 1990, spunea în cartea sa 'Moştenitorii Securităţii', că probabil sistemul de justiţie nu îi va pedepsi pe foştii nomenclaturişti şi vor muri cu pensii speciale, dar măcar istoria să-i ţină minte. Dar ce exact va ţine minte istoria? Că victimele au rămas cu suferinţa, tinereţea şi chiar viaţa furată, iar criminalii nejudecaţi şi cu pensii speciale?", a conchis Năsui.

Reacţia deputatului vine după ce jurnalistul Răzvan Gheorghe, de la Podul.ro, a prezentat, pe pagina sa de Facebook, o relatare a fostului deţinut politic Vasile Constantin, din lagărul de exterminare Luciu-Giurgeni, 1962:

"Asistasem la o slujbă specială, cu adevărat specială, care a fost oficiată de aproximativ 100 de preoţi deţinuţi, într-o baracă de la Luciu-Giurgeni. În lagăr erau şi 300 de preoţi, puşi la cele mai grele munci, în marea lor majoritate fiind ortodocşi, dar erau şi mulţi greco-catolici printre ei. De Anul Nou am asistat la slujba ortodocşilor. (…) Slujba despre care vă spun a avut şi alte urmări, acestea fiind stipulate în dosarul meu de la CNSAS. Dintr-un total de 17 zile de izolare, 7 le-am primit la Luciu-Giurgeni, fiindcă am asistat la acea slujbă minunată. (...)

Înainte să mă ducă la izolare, mi-a bătut lanţuri fierarul de la drept comun. Nenorocitul ăla venea cu o bucată de şină de cale ferată pe care trebuia să îţi pui piciorul. Dacă nu te simpatiza – şi au fost numeroase cazuri –, când bătea nitul se făcea că greşeşte şi îţi dădea cu ciocanul direct peste picior. Unii au rămas mutilaţi pe viaţă. Doamne ce durere, ce urlete, ce umilinţă...

Veriga lanţului era fixată pe pielea goală, numai după ce îţi înlăturai obielele. Noaptea îngheţa şi se lipea fierul ăla de tine, aşa că dimineaţa abia dacă te mai puteai mişca, întrucât se deslipea cu tot cu piele. Era un frig acolo de-ţi crăpau oasele. Inevitabil, mi s-a lipit cătuşa lanţului de un picior. Norocul meu a fost că mai eram şi cu alţii la izolare, dintre care unii nu erau puşi în lanţuri, aşa că s-au putut apropia şi mi-au suflat aer cald peste picior până când s-a dezlipit fierul ăla blestemat. Era extrem de dureros când îţi jupuia pielea.

La Luciu-Giurgeni izolarea era o cameră goală, fără paturi, fără nimic altceva. Pentru că ne aflam într-o zonă cu ambarcaţiuni, lanţurile de la picioarele noastre erau de ancoră, lanţuri foarte grele. Era groaznic când ţi-l puneau pe ăla de 15 kilograme. Lanţurile pe care le-am văzut erau de 5, de 10 sau de 15 kilograme. Când te vedeau că eşti tânăr şi mai în putere, aşa, evident că îţi puneau la picioare lanţuri de 15 kilograme. Făceau asta ca să ne rupă, îşi băteau joc de noi şi nu le păsa absolut deloc dacă ne rămâneau ciolanele pe acolo."

Pentru a citi integral interviul intraţi aici.