Retrospectivă Epoch Times 2012: Kovesi şi Morar, “greu de ucis” de USL. Înlocuitorii lor se lasă aşteptaţi

În urma avertismentelor venite de la oficialii europeni care au cerut numirea în condiţii legale şi de transparenţă a noului procuror general al României şi a noului şef al DNA, USL nu a reuşit să-şi impună prea repede oamenii în cele două funcţii. În ultimele luni, au avut loc procedurile legale pentru desemnarea persoanelor care le vor succeda lui Kovesi şi Morar, pe fondul criticilor aduse USL legate de respectarea statului de drept şi numirea unor persoane competente în cele două funcţii importante pentru funcţionarea justiţiei.
Daniel Morar (Epoch Times România)
Cristina Boiangiu
13.12.2012

În urma avertismentelor venite de la oficialii europeni care au cerut numirea în condiţii legale şi de transparenţă a noului procuror general al României şi a noului şef al DNA, USL nu a reuşit să-şi impună prea repede oamenii în cele două funcţii. În ultimele luni, au avut loc procedurile legale pentru desemnarea persoanelor care le vor succeda lui Kovesi şi Morar, pe fondul criticilor aduse USL legate de respectarea statului de drept şi numirea unor persoane competente în cele două funcţii importante pentru funcţionarea justiţiei.

Agitaţia politică legată de găsirea unor înlocuitori pentru cei doi a început în vară, după suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Pe 18 iulie, procurorul general Codruţa Kovesi a afirmat că-l va delega pe Daniel Morar în funcţia de procuror şef al DNA, dacă "nu apare niciun fel de propunere sau nu este numită altă persoană". Fără a fi făcută o propunere ministerială, Kovesi i-a prelungit apoi delegarea lui Morar la DNA, cu încă şase luni. Mandatul iniţial al acestuia a expirat la data de 12 august.

Potrivit procedurii, Morar şi-a înaintat consimţământul de a rămâne pe poziţia de şef al DNA până la desemnarea unui succesor.

Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a precizat, pe 19 iulie, că numirea procurorului şef al DNA trebuie făcută într-o perioadă de calm, de pace şi că vremurile sunt "prea fierbinţi", iar orice propunere avansată acum va produce scandal, va fi contestată.

Măsura a fost luată după ce oficialii europeni au cerut respectarea legii şi asigurarea transparenţei la numirea unor persoane pe cele două funcţii, iar USL nu şi-a mai permis să rişte, după problemele pe care le-a avut la suspendarea lui Băsescu.

Recomandări de la CE

Prim-ministrul Victor Ponta a declarat că nu intenţionează să-i schimbe din funcţii pe procurorul general al României Codruţa Kovesi şi pe şeful DNA Daniel Morar pentru că are un angajament faţă de José Barroso, preşedintele Comisiei Europene (CE) pe care trebuie să-l respecte.

"Am un angajament faţă de preşedintele Comisiei Europene, domnul Barroso, în care am spus că numirea noului şef al DNA şi numirea procurorului general, pentru ca mandatul doamnei Kovesi expiră la sfârşitul lunii septembrie, se va face în baza unei proceduri transparente, de selecţie a celor care vor să candideze. Voi respecta acest angajament", a declarat Victor Ponta, care în acea perioadă era ministru interimar al Justiţiei.

La întâlnirea de la Bruxelles din 12 iulie cu premierul, José Barroso îşi exprima îngrijorarea cu privire la evoluţiile politice din România referitoare la respectarea Curţii Constituţionale, a independenţei justiţiei şi a principiilor statului de drept.

"Preşedintele Barroso a exprimat serioasele sale preocupări în ceea ce priveşte recentele evoluţii politice din România în legătură cu respectarea statului de drept, cu independenţa sistemului de justiţie şi cu rolul Curţii Constituţionale. El a subliniat că trebuie garantate mecanismele necesare funcţionării unui sistem democratic. Preşedintele Barroso a subliniat în mod clar că Guvernul României trebuie să respecte independenţa totală a sistemului judiciar, să restabilească puterile Curţii Constituţionale şi să se asigure că deciziile acesteia sunt respectate, să numească un Avocat al Poporului ce se bucură de sprijin transpartinic, să garanteze o nouă procedură deschisă şi transparenţă pentru numirea procurorului-general şi a directorului DNA, precum şi să facă din integritate o prioritate politică", relevă un comunicat de presă al CE.

Pregătiri pentru "noua formulă"

Preşedintele interimar la acea vreme, Crin Antonescu, a reluat subiectul schimbării din funcţii a procurorului general al României, Codruţa Kovesi, şi a şefului DNA, Daniel Morar, despre care a spus că li se apropie de final mandatele şi trebuie să se gândească "foarte serios la noua formulă".

"Daniel Morar şi-a terminat mandatele care, conform legii, puteau să îi revină (...) Sper, cât de curând, să avem un ministru al Justiţiei cu normă întreagă. (...) Legat de doamna Kovesi, cred că mandatul ei expiră undeva în septembrie. Eu o să spun, foarte sincer, că eu personal cred că da, cred că ministrul Justiţiei şi preşedintele, sigur, cine va fi, trecând prin CSM, care discută, avizează propunerile respective, trebuie să se gândească foarte serios la noua formulă", a afirmat Antonescu.

Pentru schimbarea celor doi, Antonescu a invocat nu numai expirarea mandatelor lor, ci şi unele acţiuni discutabile ale Parchetului, cum ar fi cele din ultimele zile legate de anchetele privitoare la referendumul de pe 29 iulie.

CE a cerut păstrarea celor doi

Antonescu a apreciat că este de înţeles că două din cele 11 puncte discutate de premierul Ponta cu cei de la Comisia Europeană să vizeze, pe termen scurt, păstrarea în funcţii a celor care conduc Parchetele, date fiind temerile privind unele schimbări care ar putea fi făcute prea repede.

USL a fost acuzată că doreşte desfiinţarea DNA, după ce a fost făcută publică o înţelegere secretă semnată de liderii partidelor din USL şi liderul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate. Semnatarii actului au stabilit drept obiectiv desfiinţarea instituţiilor care luptă împotriva corupţiei: Direcţia Naţională Anticorupţie, Agenţia Naţională de integritate, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii şi Curtea Constituţională.

La vremea respectivă, liderii USL au respins faptul că ar fi semnat pentru desfiinţarea acestor instituţii şi au spus că au fost de acord doar cu demararea discuţiilor pe această temă.

Premierul Victor Ponta a afirmat că nu i-a plăcut niciodată "în mod special" pe procurorul general al României, Codruţa Kovesi, şi pe şeful DNA, Daniel Morar, dar nu i-a schimbat din funcţii pentru că aşa i-a promis preşedintelui CE, José Barroso.

"Nu există o prostie sau o minciună mai ticăloasă decât cum vrem noi s-o numim pe doamna Pivniceru ca să-i schimbe pe domnul Morar şi pe doamna Kovesi. Dacă voiam să-i schimb pe doamna Kovesi şi pe domnul Morar, îi schimbam eu, că sunt ministru al Justiţiei. Eu mi-am asumat un lucru în relaţia cu preşedintele Barroso, absolut tot ceea ce mi-am asumat, m-am ţinut. Mandatul domnului Morar s-a terminat, mandatul doamnei Kovesi se va termina la 1 octombrie şi, conform angajamentului pe care eu l-am luat în faţa preşedintelui Barroso, ministrul Justiţiei, printr-o procedură transparentă, propune CSM şi după aceea preşedintelui numirea altor oameni în funcţii, pentru că li s-au terminat mandatele, nu pentru că îmi place sau nu îmi place, nu mi-a plăcut niciodată în mod special de domnul Moraru sau de doamna Kovesi şi asta nu m-a împiedicat, în cele două săptămâni de ministru al Justiţiei, să nu fac niciun fel de solicitare de schimbare a lor din funcţie", a susţinut premierul Ponta.

Unde merge Kovesi

Procurorul general, Codruţa Kovesi a afirmat că, odată cu expirarea mandatului de la şefia Ministerului Public, pe data de 1 octombrie, se va reîntoarce în structura DIICTOT.

"Voi face ceea ce scrie în lege. Potrivit legii, în momentul în care îmi expiră mandatul de procuror general, revin pe postul deţinut anterior, respectiv de procuror în structura DIICOT, şi am să mă întorc acolo", a declarat Codruţa Kovesi, care a fost numită în funcţie în 2006.

CE, cu ochii pe România

Comisia Europeană a monitorizat atent activitatea noului ministru al Justiţiei, Mona Pivniceru, iar Catherine Day, secretarul general al instituţiei, i-a trimis o scrisoare în care aduce critici legate de procesul organizării numirii procurorului general şi a şefului Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), susţinând că procedura nu a fost una transparentă.

Catherine Day i-a reproşat ministrului Justiţiei român că nu a respectat recomandările făcute de CE în vederea numirii şefilor de Parchete.

"În adresa mea către dvs. din data de 11 septembrie, am expus modul în care trebuie înţeles raportul în lumina proiectului privind procedurile trimis de dvs. colegilor mei în data de 7 septembrie. Din păcate, aproape niciunul din aceste puncte nu s-au regăsit în procedurile publicate în această săptămână”, relevă scrisoarea lui Catherine Day.

CE i-a solicitat Monei Pivniceru ca procedurile să fie transparente şi credibile, forul european recomandându-i ministrului român să ia în considerare sugestiile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi să garanteze acestei instituţii un rol activ în cadrul acestor etape.

Fostul şef al DNA, Daniel Morar, a declarat că nu-şi va depune candidatura la şefia Parchetului General, deoarece, în opinia sa, procedura de selecţie demarată de ministrul Justiţiei este o farsă şi nu este “una real transparentă” în care fiecare candidat să aibă şanse egale.

Pe ce post a plecat Kovesi

Înainte de numirea unui nou procuror general, Laura Codruţa Kovesi a plecat la Bruxelles pentru a ocupa postul de înalt reprezentant la misiunea României pe probleme de justiţie şi luptă anticorupţie, funcţie creată în 2008 în timpul Guvernului Tăriceanu.

Chiar dacă a ocupat un alt post, Kovesi şi-a depus candidatura pentru funcţia de şef Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în locul lui Daniel Morar.

Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a explicat joi comisarului european pentru Justiţie, Viviane Reding, care este procedura de numire a şefului DNA şi a procurorului general al României. Explicaţiile au fost necesare în contextul în care Comisia Europeană a atras atenţia României să organizeze o procedură transparentă de numire a persoanelor pe cele două posturi şi a anunţat că va urmări cu atenţie dacă se respectă legea.

Pivniceru i-a spus lui Reding că numirile nu se vor face prin concurs, ci că ministrul este cel care va alege persoanele potrivite dintre cele înscrise pe o listă.

Criticile CE

Comisia Europeană a criticat procedurile de numire a şefului DNA şi a procurorului general din cauza lipsei de transparenţă, iar ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru, i s-a atras atenţia în acest sens. Printre neregulile din procedurile de selecţie sunt neclarităţile referitoare la componenţa comisiei de selecţie, la criteriile de participare la selecţie sau la portofoliul candidaţilor.

Prim-ministrul Victor Ponta i-a cerut ministrului Pivniceru să nu se lase influenţată de "capcanele politice" în cazul propunerilor pentru noul procuror general al României şi noul şef al DNA.

Critici de la Antonescu

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a criticat faptul că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi DNA nu au deschis dosare pentru apropiaţii lui Băsescu, cu unele excepţii.

"Parchetul condus de doamna Kovesi şi DNA condus de domnul Morar nu au deschis niciodată, ba chiar au închis, dosare legate de oamenii puternici apropiaţi de Traian Băsescu. Domnul Apostu la Cluj şi domnul Gutău la Vâlcea sunt fenomene marginale. Au fost discuţii de presă, au fost dosare deschise care s-au închis, în frunte cu al domnului Băsescu, ultimul în cursul referendumului, deci ideea imparţialităţii şi a atacului necruţător către toate direcţiile politice este falsă. Nu, nimeni din preajma lui Traian Băsescu şi din nucleul dur al PDL nu a fost deranjat în timpul mandatelor Kovesi - Morar. Poate că n-au greşit nimic. Dar asta s-o constatăm, să nu mai vorbim prostii, aşa, ca să fim în ton, să fim de bonton", a declarat preşedintele PNL.

Antonescu a mai spus că posibila rocadă în funcţii a lui Kovesi cu Morar seamănă cu ceea ce se petrece la Moscova.

La raportul de activitate prezentat de Daniel Morar, din 2005 şi până în prezent, aproximativ 1.500 de persoane au fost condamnate definitiv. Acestea au fost acuzate pentru fapte de corupţie, asociere, asimilate sau în legătură cu faptele de corupţie.

În plus, în ultimii şapte ani, instanţele de judecată au emis decizii definitive de condamnare a 90% din persoanele trimise în judecată ceea ce confirmă calitatea actelor de urmărire penală şi validitatea probatoriilor întocmite de procurorii anticorupţie, se arată în raport.

„Monstrul stenogramelor”

Premierul Victor Ponta a declarat că preşedintele Traian Băsescu şi fostul şef al DNA, Daniel Morar, au fost cei care au creat monstrul stenogramelor, iar acum s-a întors împotriva lor. Declaraţia a fost făcută în contextul în care presa a făcut publice mai multe stenograme ale unor discuţii purtate de fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, acuzat de evaziune fiscală, şi preşedintele Traian Băsescu.

"Aşa e când creezi un monstru. L-au folosit domnul preşedinte Băsescu şi domnul Morar acest monstru al înregistrărilor, al stenogramelor, al intoxicărilor de presă şi se întoarce împotriva lor. Ideea este că în viitor, după ce scăpăm şi de domnul Băsescu, şi de sistemul lui securist, să nu se mai întâmple lucrurile astea şi într-adevăr în dosare să nu mai apară decât stenograme care au legătură cu cauza", a declarat Ponta.

Înscrieri pentru cele două funcţii

Fostul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Daniel Morar, a declarat ca procurorii buni din punct de vedere profesional nu s-au înscris pentru a prelua funcţia de conducere a instituţiei. Morar a invocat poziţiile pe care ministrul Mona Pivniceru le-a avut faţă de DNA înainte de a prelua mandatul de la Justiţie.

"Au fost nişte întâlniri pe care ministrul Justiţiei le-a organizat cu procurorii din sistem înainte de a demara aceste proceduri. Şi, înainte de aceste discuţii, una din întrebările procurorilor a fost: Ce o să faceţi, doamna ministru, dacă se prezintă doar exoticii? Răspunsul a fost: dacă o să se prezinte doar exoticii, o să numesc exotici. Colegii mei i-au spus că nu se poate, pentru că sunt funcţii importante. Probabil natura acelei discuţii, probabil poziţiile ministrului Justiţiei faţă de DNA de dinainte de a ajunge ministru i-au determinat pe procurorii din DNA să nu participe la această procedură. Ce pot să vă spun cu certitudine este ca majoritatea colegilor buni din DNA nu s-au înscris în această procedură", a declarat Morar.

Ministrul Justiţiei Mona Pivniceru a anunţat că îl propune pe Ioan Irimie pentru postul de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în locul lui Daniel Morar, nimeni altul decât cel care l-a demis în 2005 pe Irimie de la conducerea Serviciului Teritorial Cluj al DNA. Motivul invocat atunci a fost managementul defectuos.

Candidatul a ajuns apoi prim-procuror al Parchetului Tribunalului Sibiu, iar în prezent este procuror DNA la Cluj.

Daniel Morar l-a criticat dur pe Ioan Irimie la audierile de la CSM şi i-a reproşat lipsa de activitate: “Când faci patru rechizitorii în trei ani, nu văd cum ai putea mobiliza pe alţii. Cum ar arăta statistica DNA pe acest an, cu oameni care au lucrat în ritmul domnului Irimie? Zero barat!”.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii i-au audiat pe Ioan Irimie şi Tiberiu Niţu, procurorii propuşi de ministrul Justiţiei Mona Pivniceru pentru a preluat conducerea DNA, respectiv funcţia de procuror general al României. Avizul este consultativ, iar decizia finală va fi luată de preşedintele Traian Băsescu, după ce funcţiile au rămas vacante după expirarea mandatelor Laurei Codruţa Kovesi şi a lui Daniel Morar.

CSM a dat aviz negativ pentru candidaţii propuşi pentru funcţiile de procuror general şi şef al DNA, iar Mona Pivniceru a declarat că nu ştie ce va face în cazul respingerii propunerilor sale şi este foarte probabil să îi desemneze pe următorii doi candidaţi în ordinea nominalizărilor şi anume Elena Hach şi Claudiu Dumitrescu.

Ministrul Justiţiei a declarat că este mulţumită de modul în care Ioan Irimie, propus pentru şefia DNA, a răspuns la întrebări în timpul audierilor care au avut loc joi la CSM.

Candidatul la şefia DNA, procurorul clujean Ioan Irimie, a afirmat că era conştient după interviul dat în cadrul CSM că nu va primi avizul Secţiei de procurori, dar că nu-şi reproşează prestaţia avută. În plus, Irimie a mai declarat că aşteaptă „liniştit“ decizia preşedintelui Traian Băsescu.

După avizul negativ dat de CSM, este aşteptată în prezent decizia preşedintelui Băsescu în privinţa celor doi candidaţi propuşi de Pivniceru.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor