Retinerea este una din masurile procesuale de constrangere de baza ce afecteaza libertarea individuala a persoanei (partea a II-a)

Pentru ca retinerea sa fie legala ea trebuie sa intruneasca anumite conditii admise de lege, sau chiar prevazute de aceasta.

Savantul Gh. Mateut sustine existenta urmatoarelor conditii:

a) sa existe probe sau indicii temeinice ca invinuitul a comis o fapta prevazuta de legea penala;

b) pentru fapta comisa legea penala sa prevada o pedeapsa cu inchisoare, oricare ar fi limitele, singura ori alternativ cu amenda;

c) sa existe vreunul din cazurile prevazute in Codul procesual penal.

Tot odata, in literatura de specialitate autohtona, la autorii Ig. Dolea, D. Roman si Iu. Sidletschi atestam mai multe categorii de conditii si anume:

- Conditiile ce se cer a fi indeplinite cumulativ pentru aplicarea masurii retinerii persoanei banuite de savarsirea unei infractiuni:

a) existenta unor temeiuri prevazute de lege (art. 166 CPP) ca banuitul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

b) infractiunea de care este banuita persoana se pedepseste cu inchisoare pe un termen mai mare de un an;

c) procesul penal sa fie pornit sau infractiunea inregistrata;

d) subiectul retinut intruneste unele conditii speciale.

- Condtiile retinerii persoanei pentru a fi pusa sub invinuire:

a) urmarirea penala sa fie inceputa;

b) existenta probelor suficiente ce presupun comiterea infractiunii de o anumita persoana pentru intocmirea unui raport de catre ofiterul de urmarire penala (art. 280 CPP), sau a ordonantei de punere sub invinuire de catre procuror (art. 281 CPP);

c) banuitul sau invinuitul nu se afla in localitatea data sau locul aflarii lui nu este cunoscut (alin. (1), art. 169 CPP;

d) infractiunea savarsita se pedepseste cu inchisoare pe un termen mai mare de un an.

- Conditiile retinerii invinuitului pana la arestare:

a) invinuitul incalca conditiile unei masuri neprivative de libertate sau ale masurii prevazute in art. 198 CPP — obligarea de a se prezenta la organul de urmarire penala, data in scris de catre banuit sau invinuit, (art. 170 CPP);

b) infractiunea savarsita se pedepseste cu inchisoare, (alin. 2, art. 170, alin. 2 art. 176 CPP).

c) Procurorul a inaintat demers judecatorului de instructie privind aplicarea arestarii preventive, (art. 170 CPP).

- Conditiile retinerii persoanei in caz de infractiune de audienta:

a) savarsirea unei infarctiuni in cursul sedintei de judecata, care se pedepseste cu inchisoare pe un termen mai mare de un an, (art. 171 CPP);

b) procesul penal nu este declansat, dar mentinerea masurii in continuare timp de 72 ore se admite numai daca procurorul dispune de inceperea urmaririi penale.

Conform Codului de procedura penal (art 166 al. (1) si (2)) temeiurile retinerii banuitului sunt:

- daca acesta a fost prins in flagrant delict;

- daca martorul ocular, inclusiv partea vatamata vor indica direct ca anume aceasta persoana a savarsit infractiunea;

- daca pe corpul sau pe hainele persoanei, la domiciliul ei ori in unitatea de transport vor fi descoperite urme evidente ale infractiunii;

- alte circumstante care servesc temei pentru a banui ca aceasta persoana a savarsit infractiunea, numai daca a incercat sa se ascunda sau daca nu are loc de trai permanent ori nu i s-a putut constata identitatea.

Prinderea in flagrant delict este un temei ce apare inainte de inceperea urmaririi penale. In cazul prinderii in flagrant delict legea procesuala nu prevede in mod obligatoriu retinerea persoanei, ci o lasa la discretia organului de urmarire penala.

Temei de aplicare a retinerii contraventionale pot servi si datele prin care martorul ocular, partea vatamata (victima) vor arata direct ca o anumita persoana a savarsit infractiunea.

Acestea sunt urmatoarele:

- Probele obtinute in urma cercetarii la fata locului;

- a perchezitiei si examinarii corporale;

- a actiunilor de investigatie operativa, etc.

Retinerea este considerata legala daca subiectul retinut intruneste o serie de conditii prevazute de lege. Ca subiect retinut poate fi orice persoana fizica, care a atins varsta raspunderii penale. Conform art. 21 alin. (2) Cod penal este specificat ca minorii care au varsta intre 14-16 ani totusi pot fi retinuti pentru unele categorii de infractiuni.

Iar, potrivit regulei generale sunt pasibile de raspundere penala persoanele fizice, care la momentul comiterii infractiunii au implinit varsta de 16 ani.

Ca exceptie, retinerea poate fi aplicata si persoanelor iresponsabile, in scopul aplicarii de catre instanta de judecata in privinta acestora a unor masuri de constrangere cu caracter medical.

Totodata, legislatia nationala prevede si unele conditii speciale de aplicare a retinerii pentru unele categorii de functionari (spre exemplu judecatorul nu poate fi retinut sau supus aducerii fortate sau arestului fara acordul Consiliului Superior al Magistraturii sau al Presedintelui R. Moldova).

Procedura retinerii. In fiecare caz de retinere a persoanei organul de urmarire penala, in termen de pana la 3 ore, din momentul privarii banuitului de libertate, este obligat sa intocmeasca un proces — verbal de retinere, in care se indica temeiurile, motivele, locul, anul, luna, ziua si ora retinerii de facto, fapta savarsita, rezultatele perchezitiei corporale, si data, ora locul intocmirii procesului-verbal. Procesul - verbal este adus la cunostinta persoanei retinute, totodata acesteia i se inmaneaza in scris informatie privind drepturile prevazute la art. 64 CPP, inclusiv dreptul de a tacea, de a nu marturisi impotriva sa nimic, de a da explicatii, de a beneficia de prezenta unui aparator si de a face declaratii in prezenta acestuia. Procesul - verbal se semneaza de persoana care l-a intocmit si de persoana retinut. Timp de pana la 3 ore de la retinere, persoana care a intocmit procesul — verbal trebuie sa prezinte in scris procurorului o comunicare privitoare la retinere.

Procedura de retinere a minorilor este o procedura speciala. In asemenea situatii persoana care efectueaza urmarirea penala este obligata sa anunte despre acesta parintilor minorului.

Potrivit Codului procesual penal (red. 2003), in comparatie cu Codul procesual penal al RSSM, dreptul de a retine persoana banuita a fost dispus nu numai organelor de urmarire penala, dar si oricarui cetatean de rand. Astfel art. 168 din Legea nominalizata prevede, ca oricine este in drept sa prinda si sa aduca fortat la politie sau la o alta autoritatea public, persoana prinsa asupra faptului savarsirii unei infractiuni sau care a incercat sa se ascunda, ori sa fuga imediat dupa savarsirea infractiunii.

Tot legea data (art. 173 CPP) — prevede ca persoana care a intocmit procesul - verbal este obligata ca nu mai tarziu de 6 ore de la retinere sa ofere persoanei retinute dreptul sa-si anunte rudele de privarea sa de libertate si locul aflarii sale. Iar, daca persoana retinuta este cetatean al unui alt stat atunci in acelasi termen trebuie sa anunte ambasada sau consulatul acestui stat, daca persoana o cere.

Analizand retinerea administrativa, putem observa ca aceasta nu poate depasi mai mult de 3 ore, cu exceptia cazurilor prevazute in articolul 435 Codul contraventional. Potrivit aceleasi norme, persoana suspectata de savarsirea unei contraventii pentru care sanctiunea prevede arestul contraventional poate fi retinuta pana la examinarea cauzei contraventionale, dar nu mai mult decat pe 24 de ore. Faptul retinerii se comunica neantarziat procurorului.

Persoanele care au incalcat regulile de sedere a cetatenilor straini si apatrizilor in R. Moldova, regimul de frontiera sau regimul punctelor de trecere a frontierei de stat pot fi retinute pe un termen de pana la 3 ore pentru incheierea procesului-verbal sau, prin decizia instantei de judecata, pe un termen de pana la 72 de ore pentru a identifica persoana si a clarifica circumstantele contraventiei.

Termenul retinerii contraventionale curge din momentul retinerii.

Eliberarea persoanei retinute. Persoana retinuta urmeaza a fi eliberata in cazurile in care:

1) nu s-au confirmat motivele ca persoana retinuta a savarsit infractiunea (contraventia);

2) lipsesc temeiuri de a priva de libertate persoana in continuare;

3) a expirat termenul retinerii;

4) a expirat termenul de retinere si instanta nu a autorizat arestarea preventiva;

5) organul de urmarire penala a constatat la retinerea persoanei, o incalcare esentiala a legii;

Ultimele doua temeiuri sunt prevazute doar in Codul de procedura penala.

Reiesind din cerintele nominalizate, in cazul in care motivele retinerii sau arestarii au disparut este obligatoriu ca cel retinut sa fie eliberat.

Daca, in cazul verificarii faptului savarsirii infractiunii de catre persoana retinuta, timp de 72 ore , se stabileste lipsa probelor sau se constata ca fapta a fost savarsita de o alta persoana, persoana retinuta urmeaza a fi eliberata.

Deci, persoana retinuta poate fi eliberata in urmatoarele cazuri:

a) daca in decursul a trei ore de la momentul aducerii persoanei retinute organul de urmarire penala nu a inregistrat infractiunea;

b) daca timp de 72 ore nu a fost inceputa urmarirea penala sau procurorul nu a confirmat pornirea urmariri penale;

c) daca dupa inceperea urmaririi penale procurorul dispune prin ordonanta incetarea urmaririi penale sau scoaterea persoanei retinute de sub urmarire penala.

In cazul in care au fost constatate de procuror incalcari esentiale ale legii la retinere, persoana retinuta este eliberata imediat.

Constituie incalcari esentiale ale legii situatiile de:

a) retinere in lipsa temeiurilor;

b) incadrarea juridica eronata a faptei, sanctiunea careia nu se pedepseste cu privatiune de liberate mai mult de un an;

c) subiectul retinut nu a atins varsta raspunderii penale, sau este subiect special care se bucura de imunitate prevazuta de lege;

d) lipseste procesul-verbal sau ordonanta sau acestea au fost intocmite cu incalcari grave;

e) neanstiintarea persoanei retinute despre motivele retinerii in prezenta unui aparator.

Necesita de mentionat, ca persoana eliberata dupa retinere nu poate fi retinuta din nou pentru aceleasi temeiuri.

La eliberare persoane retinute i se inmaneaza un certificat (copia procesului-verbal), in care este mentionat de cine a fost retinut, temeiul, locul, timpul retinerii, temeiul si timpul eliberarii.

Nerespectarea de catre organul de urmarire penala a procedurii de eliberare a persoanei retinute si a prevederilor legislatiei procesual-penale in ceea ce priveste retinerea ilegala a persoanei va genera incalcari grave ale drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei retinute, care se vor rasfrange negativ asupra legalitatii intregului proces de urmarire penala si judecare a cauzei.

Totodata, urmare a astfel de consecinte exista un risc real de eventuale condamaari ale statului R. Moldova la CEDO.

Valentina Stratulat este licentiata in dreptul penal si master in dreptul constituitonal si administrativ in R. Moldova