Resetarea relaţiilor americano-iraniene provoacă nemulţumirea vechilor aliaţi ai SUA

Dialogul dintre liderii SUA şi Iranului, început la cea de-a 68-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), riscă să provoace un mare scandal în relaţiile SUA cu Israelul şi cu alţi aliaţi din regiune. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis că, în discursul pe care îl va susţine la 1 octombrie de la tribuna ONU, îl va 'denunţa' pe noul preşedinte iranian Hassan Rohani, într-un moment când 'toţi tac şi zâmbesc'. Potrivit cotidianului rus Kommersant, premierul Netanyahu intenţionează să demonstreze că sub acoperirea discuţiilor despre industria nucleară paşnică, Teheranul câştigă timp pentru crearea armei nucleare.

De altfel, Hassan Rohani a devenit ţintă a atacurilor chiar la el în ţară: partea conservatoare a elitei iraniene, nemulţumită de comunicarea sa cu preşedintele Obama, îl acuză de trădare a intereselor naţionale ale Iranului.

Discuţia de 15 minute dintre liderii iranian şi american a constituit unul dintre evenimente de senzaţie ale celei de-a 68-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. În pofida faptului că o întrevedere personală între Obama şi Rohani nu a avut loc, liderii celor două ţări au comunicat totuşi între ei - prin telefon.

Acest lucru s-a întâmplat când automobilul în care se afla Rohani se îndrepta deja spre aeroport. Potrivit versiunii Casei Albe, Obama l-ar fi sunat pe Hassan Rohani după ce acest lucru i-ar fi fost solicitat de partea iraniană. Însă Teheranul insistă că apelul telefonic al preşedintelui SUA a fost pentru liderul iranian o surpriză totală. Oricum, experţii şi mass-media au caracterizat drept 'istorică' discuţia dintre liderii celor două ţări, care nu au relaţii diplomatice din 1979.

Conţinutul dialogului a fost dezvăluit de Barack Obama. Potrivit liderului american, principalul subiect l-a constituit problema nucleară. 'Ambele părţi au o îngrijorare care trebuie ridicată', a declarat preşedintele american, făcând apel la folosirea 'posibilităţii unice pentru a ajunge la un progres în relaţiile cu noua conducere iraniană'. Recunoscând că 'succesul nu este deloc garantat', liderul de la Casa Albă a promis că va depune maxim de eforturi 'pentru a înregistra o decizie atotcuprinzătoare'. Principalul rezultat al discuţiei a devenit decizia de a elabora în regim accelerat un acord pe marginea problemei nucleare, în cadrul mecanismului de negocieri dintre Iran şi G6 (cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU şi Germania).

Vestea despre faptul că Teheranul a manifestat deschidere în nuanţarea poziţiei sale privind problema nucleară a stârnit o reacţie extrem de negativă din partea aliatului apropiat al SUA în OM: Israelul. Înainte de a pleca spre New York, Netanyahu recunoştea faptul că intenţionează să se folosească de discursul pe care-l va ţine la 1 octombrie în cadrul celei de-a 68-a sesiuni a Adunării Generale a ONU pentru a demonstra imposibilitatea unei resetări cu Iranul, în pofida schimbării conducerii acestei ţări. Fără a-l menţiona pe preşedintele Obama, premierul israelian a aruncat mingea în terenul acestuia: 'Este necesar să se prezinte faptele în faţa unor discursuri şi zâmbete mieroase'.

În mass-media au ajuns fragmente din discursul premierului israelian. Citând un reprezentant al guvernului, The Jerusalem Post informează că Netanyahu intenţionează să compare politica nucleară a Iranului cu programul Coreii de Nord, care 'era camuflat prin discuţii privind ataşamentul faţă de regimul de neproliferare, pentru a slăbi regimul de sancţiuni şi a acorda timp dezvoltării programelor nucleare'.

Începând dialogul cu Iranul, liderul american riscă să submineze resetarea cu Israelul, care a necesitat din partea sa numeroase eforturi, cu atât mai mult cu cât relaţiile personale dintre Obama şi Netanyahu sunt unele destul de complicate. În timpul campaniei electorale de anul trecut din SUA, premierul israelian şi-a manifestat deschis simpatiile faţă de republicanul Mitt Romney. Abia în martie, în timpul primei lui vizite în Israel, preşedintele american a reuşit să detensioneze situaţia, însă, după cum s-a dovedit, nu pentru multă vreme.

Nemulţumire faţă de resetarea americano-iraniană manifestă şi Arabia Saudită, precum şi alte ţări din zona Golfului, concurente tradiţionale ale Teheranului în regiune.

De altfel, şi în Iran există destui adversari ai normalizării relaţiilor cu SUA. Pe aeroportul din Teheran, Rohani a fost întâmpinat de o mulţime care scanda 'Moarte Americii!' şi 'Moarte Israelului!', iar unul dintre demonstranţi a aruncat în automobilul preşedintelui cu un pantof - ca manifestare de maxim dispreţ.

Încercând să tempereze tensiunile, ministrul-adjunct al afacerilor externe al Iranului, Abbas Araghchi, a declarat: 'Ţinând cont de tensiunile extreme dintre Teheran şi Washington, nu poţi ajunge la nişte relaţii normale printr-un telefon, o întrevedere sau nişte negocieri. Nu vom avea niciodată 100% încredere în America şi vom rămâne pe această poziţie şi în viitor'.

Această 'confesiune' i-ar putea fi utilă premierului israelian Netanyahu în dialogul său cu preşedintele american Obama, referitor la comportamentul care trebuie adoptat în relaţia cu Iranul, conchide Kommersant.