Remus Cernea cere demisia şefului Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi

Returnarea la parlament de către preşedintele Klaus Iohannis a mult contestatului proiect de modificare a legii vânătorii, pentru reexaminare, a stârnit nemulţumirea directorului general al Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, domnul Neculai Şelaru, care a făcut afirmaţii cu caracter homofob la adresa deputatului Remus Cernea, unul dintre cei care s-au opus acestui proiect de lege încă de la început.

Săptămâna trecută, preşedintele Klaus Iohannis a returnat parlamentarilor, pentru reexaminare, proiectul de modificare a legii vânătorii. Pe lângă faptul că aduce prejudicii grave dreptului de proprietate garantat constituţional în România, proiectul legislativ adoptat de deputaţi în luna februarie din acest an, în pofida criticilor societăţii civile, ar permite măcelărirea unor specii de păsări, punând în pericol însăşi existenţa acestora.

Neculai Şelaru a sugerat că legile din domeniul vânătorii nu pot fi făcute de “ignoranţi”, apoi a lansat un atac homofob la adresa deputatului independent Cernea.

Reamintim că Remus Cernea iniţiase un proiect privind parteneriatul civil între persoanele de acelaşi sex, act la care a făcut referire şi şeful A.G.V.P.S.

Ca răspuns la atacurile verbale ale domnului Şelaru, deputatul Remus Cernea a cerut demisia acestuia printr-o scrisoare deschisă adresată domnului Mugur Isărescu, Preşedintele Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România:

"Scrisoare deschisă către domnul Mugur Isărescu, în calitatea sa de Preşedinte al Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România

Stimate domnule Mugur Isărescu,

Vă scriu exprimându-mi mai întâi respectul şi preţuirea pentru munca dumneavoastră îndelungată în serviciul ţării, atât în calitatea de Guvernator al Băncii Naţionale a României, cât şi ca Prim ministru în perioada 1999 – 2000.

Echilibrul şi profesionalismul demonstrate constant v-au adus şi v-au consolidat încrederea de care vă bucuraţi în rândul unui număr mare de cetăţeni români, număr care mă include şi pe mine.

De aceea, am fost contrariat să aflu că o personalitate de prim rang pentru ţara noastră, precum dumneavoastră, girează prin asumarea funcţiei de preşedinte al acesteia, o organizaţie cu un domeniu de activitate extrem de controversat, mai ales pe plan internaţional: vânătoarea. Începând cu anul 2006 sunteţi Preşedintele Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România.

Un prim lucru care trebuie afirmat cu tărie într-o societate în care moralitatea publică reprezintă un reper important, este acela că vânătoarea nu este şi nu are cum să fie un ‘sport’. Sportul presupune fair play şi doi ori mai mulţi participanţi care aleg voluntar să participe la o competiţie. A ucide, din plăcerea de a ucide, un animal care trăieşte liber în mediul său natural reprezintă un act imoral care nu poate fi mascat de înţelesul nobil al noţiunii de ‘sport’.

Pe măsură ce societăţile europene s-au civilizat iar conştiinţa cu privire la necesitatea de a proteja animalele s-a dezvoltat şi extins, îndeosebi în ultimele decenii, vânătoarea din plăcere a devenit, pe bună dreptate, ţinta unor critici de natură morală tot mai pronunţate. Este, în cele din urmă, o chestiune de caracter. Ce tip de satisfacţie poate să îi producă vânătorului fapta prin care ia viaţa unei căprioare, unui lup, unei feline mari, unei vulpi, unui rinocer, unui elefant, unui urs, unei păsări, unui porc mistreţ ori altor fiinţe? Este această plăcere justificabilă moral? Răspunsul tot mai multor oameni sensibili la tema protecţiei animalelor este un categoric ‘nu’. Iar tot mai multe ţări adoptă legislaţii fie de interdicţie totală a vânătorii ca ‘sport’, fie de restricţionare a acesteia.

Raţiunile pentru care pledoaria pentru interzicerea vânătorii ca ‘sport’ vin din cel puţin două direcţii importante:

Pe de o parte, este vorba de încercarea de a proteja speciile care sunt decimate din cauza activităţilor umane şi a restrângerii habitatelor, unele dintre acestea ajungând pe lista speciilor periclitate ori ameninţate cu dispariţia; animalele nu trebuie considerate SIMPLE ‘obiecte mişcătoare’ de care să dispunem cum dorim, inclusiv prin suprimarea vieţii acestora printr-o activitate de ‘divertisment’, ci ar trebui respectate şi tratate ca fiinţe sensibile care ar trebui lăsate să trăiască liber, fără a fi afectate de intruziuni deliberate ale oamenilor în viaţa lor.

Pe de altă parte, se ridică o problemă morală care priveşte societatea direct: poate ea tolera manifestarea liberă a instinctelor criminale ale unora dintre indivizii speciei umane faţă de animalele sălbatice? O întreagă mişcare civică la nivel mondial şi tot mai multe legislaţii naţionale afirmă că un astfel de comportament este intolerabil din punct de vedere etic şi social.

Personalităţi politice importante şi-au atras oprobriul public atunci când au ucis animale sălbatice. Un caz relativ recent este cel al fostului Rege al Spaniei, Juan Carlos, care a fost silit să se retragă din postura de Preşedinte de Onoare al celebrei organizaţii World Wide Fund – Spania, după ce au apărut în presă informaţii şi fotografii care îl înfăţişau la vânătoare în Africa. Valul de critici ridicat atunci l-a decredibilizat foarte mult pe monarh, altfel destul de respectat până la acel moment. Abdicarea care a urmat la puţin timp, l-a găsit pe Juan Carlos la un nivel scăzut de popularitate în rândul spaniolilor, în bună parte şi ca urmare a şocului produs în ţara iberică de imaginile cu animalele ucise de către acesta în Africa.

Asocierea dumneavoastră cu organizaţia vânătorilor, organizaţie care produce suferinţă şi moarte pentru sute de mii şi milioane de animale care se întâmplă să fi trăit pe teritoriul României, reprezintă în sine un lucru care vă umbreşte semnificativ statura morală în societate şi care vă pune într-o postură deosebit de controversată din punct de vedere etic, lucru care se poate răsfrânge asupra Băncii Naţionale şi a intereselor statului român.

Ţinând cont de cele formulate mai sus, vă adresez, cu tot respectul, un apel de a vă retrage neîntârziat de la conducerea Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România (AGVPS).

Vă semnalez, totodată, un derapaj extrem de grav al Directorului General al AGVPS, domnul Neculai Şelaru, care vă pune într-o situaţie delicată pe plan naţional şi internaţional şi care cere o reacţie promptă şi categorică din partea dumnevoastră.

Domnul Neculai Şelaru, Directorul General al organizaţiei la care sunteţi Preşedinte, a făcut zilele trecute declaraţii cu caracter homofob cu referire la persoana mea, ştiut fiind faptul că, în calitate de deputat, am propus o lege pentru recunoaşterea parteneriatului civil şi am apărat, prin numeroase luări de poziţie publice drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor LGBT. De asemenea, este de notorietate faptul că m-am pronunţat, în plenul Camerei Deputaţilor, împotriva vânătorii din plăcere, ori a vânătorii ca ‘sport’."

În încheiere, deputatul Cernea a notat:

"Pentru a rămâne consecvent cu valorile şi principiile asumate ca Prim ministru al României, consider că soluţia rezonabilă este a uza de funcţia dumneavoastră de Preşedinte al AGVPS şi de a demara procedurile necesare pentru înlocuirea din funcţie a domnului Şelaru, iar apoi de a vă retrage din această poziţie, deloc onorantă după cum am arătat mai sus.

Cu consideraţie şi cu speranţa că actuala situaţie va fi îndreptată cât de curând,

Remus Cernea, Deputat"

România, prin faptul că încă mai are încă o faună extrem de bogată, poate fi o ţintă sigură pentru vânătorii străini care nu prea mai au ce vâna în ţara lor. În loc să se gândească la noi metode pentru pedepsirea braconierilor, parlamentarii vizează măsuri care pun în pericol una dintre ultimele valori ale românilor – natura.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră deFacebook.