Relaţiile ruso-germane puse la încercare

Relaţiile dintre Rusia şi aliatul său cheie din cadrul Uniunii Europene (UE), Germania, se înrăutăţesc. Consultările ruso-germane care debutează miercuri la Moscova cu participarea preşedintelui Vladimir Putin şi a cancelarului federal Angela Merkel se vor desfăşura, pentru prima dată după mulţi ani, pe un fond nefavorabil. Cauza neînţelegerilor: critica vehementă venită din partea Berlinului la adresa schimbărilor politice din Rusia. Punctul culminant al acestui proces a devenit adoptarea de către Bundestag a unei rezoluţii extrem de dure pe marginea situaţiei din Rusia. Moscova respinge aceste critici şi promite 'să monitorizeze cu atenţie' ceea ce se întâmplă în Germania, notează, marţi, cotidianul rus Kommersant.

Miercuri, la Moscova, se va deschide forumul societăţilor civile din Rusia şi Germania, 'Dialogul petersburghez', iar joi vor începe consultările cu participarea lui Putin şi Merkel. Negocierile nu vor fi simple: în timp ce în economie relaţiile dintre cele două ţări se dezvoltă cu succes, în politică este evidentă criza acută.

Principalul motiv al divergenţelor îl constituie critica dură din partea Berlinului la adresa situaţiei politice din Rusia. Iniţial, autorităţile germane au criticat modul de desfăşurare a alegerilor parlamentare şi prezidenţiale ruse, apoi au început să vină în mod regulat cu evaluări negative în legătură cu schimbările care au loc în Rusia.

Cel care a exprimat această tendinţă a fost coordonatorul guvernului german pentru cooperare cu Rusia, vicepreşedintele fracţiunii parlamentare a Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Andreas Schockenhoff. Acesta a făcut o serie de declaraţii dure la adresa acţiunilor autorităţilor ruse, criticând noile legi privind mitingurile şi organizaţiile non-guvernamentale, reinstituirea pedepsei penale pentru calomnie, procesul contra Pussy Riot.

'Autorităţile ruse nu doresc să intre în dialog cu societatea, iar Putin mizează pe represalii şi confruntare', a declarat Schockenhoff în august, într-un interviu acordat Tagesspiegel. Mai mult decât atât, el a pus la îndoială oportunitatea existenţei 'Dialogului petersburghez', în condiţiile în care în cadrul lui, după părerea politicianului german, 'nu are loc un schimb deschis de opinii între guverne şi reprezentanţi ai societăţii civile'.

La Moscova acest lucru a stârnit iritare. Reprezentanţi ai Ministerului de Externe al Rusiei au declarat că poziţia lui Schockenhoff 'demonstrează trufie politică externă' şi că 'Dialogul petersburghez' va continua, indiferent de participarea sau nu a deputatului german. 'Câinii latră, caravana trece', au punctat sursele.

În octombrie, conflictul generat de afirmaţiile lui Schockenhoff a escaladat într-un scandal diplomatic, continuă Kommersant. Drept replică la remarca politicianului cu privire la faptul că 'Rusia riscă să-şi piardă influenţa în problemele globale', Ministerul de Externe al Rusiei a contestat 'eficienţa' politicianului german, acuzându-l de 'defăimare'. MAE rus a declarat că nu vede în Schockenhoff o persoană oficială împuternicită să facă declaraţii în numele guvernului german, nici pe marginea politicii externe, nici a relaţiilor bilaterale ruso-germane.

Cel care a dat replica MAE rus a fost secretarul de presă al cancelarului german, Steffen Seibert. 'Nu orice declaraţie sinceră sau critică la obiect este defăimare. Coordonatorii din cadrul guvernului german sunt numiţi la Berlin, nu în străinătate', a spus Seibert.

Obţinând un sprijin atât de evident, la sfârşitul lui octombrie Schockenhoff a înaintat în parlamentul german cea mai dură rezoluţie din ultimii ani cu privire la situaţia din Rusia. 'Cu profundă îngrijorare Bundestagul constată că, după revenirea lui Vladimir Putin în funcţia de preşedinte, au fost adoptate măsuri legislative şi juridice menite să întărească controlul asupra cetăţenilor activi şi care atestă un curs de confruntare cu criticii puterii', se spune în documentul aprobat de Bundestag vinerea trecută. Rezoluţia o îndeamnă pe Angela Merkel să abordeze aceste subiecte în timpul negocierilor de la Moscova şi să consolideze contactele cu elitele liberale şi de opoziţie din Rusia.

Guvernul german a ţinut cont de părerea parlamentarilor. Cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung a publicat luni un articol semnat de ministrul de externe german Guido Westerwelle, în care se spune că Berlinul 'va urmări cu foarte mare atenţie' acţiunile autorităţilor ruse în domeniul drepturilor omului. 'Relaţiile parteneriale nu presupun renunţarea la critică', a atenţionat autorul articolului.

Moscova respinge categoric criticile din partea Berlinului. 'Evaluările Bundestagului nu au nicio legătură cu realitatea. Aceasta este o reacţie evident exagerată, caracteristică pentru actuala clasă politică germană', a declarat vicepreşedintele Comisiei pentru probleme externe din cadrul Dumei de Stat, Viaceslav Nikonov. Drept replică la atenţionarea lui Westerwelle, Nikonov a promis că şi Moscova 'va monitoriza cu atenţie modul în care în Germania şi în alte ţări ale UE se respectă drepturile omului'.